Decizia va crește deficitul bugetar din 2022 la 5,6% din PIB, se arată în Documentul economic şi financiar (DEF) privind obiectivele privind finanţele publice şi economice între 2021-2024, publicat de Trezoreria Italiei.
Peste 30% din total vor fi alocați pentru extinderea scutirilor de taxe și subvențiilor până la sfârșitul acestui an, acordate gospodăriilor vulnerabile și companiilor mari consumatoare de energie. Măsurile au fost luate de executivul anterior și expirau în această lună. Și reducerea accizlor la benzină se prelungește până la 31 decembrie 2022.
Totodată, firmele vor putea plăti facturile la energie în 36 de tranșe și garanții de stat în situația intrării în incapacitate de plată. Garanțiile sunt oferite de societatea italiană de asigurare de credite SACE, cu condiția ca firmele beneficiare să nu plătească dividende sau să nu răscumpere acţiuni.
Se suspendă impozitul pe veniturile suplimentare acordate angajaților până la 3.000 de euro/salariat.
Se alocă 4 miliarde de euro pentru majorarea capacităților de stocare a gazelor, astfel încât compania de stat GSE să păstreze unele stocurile strategice achiziţionate în semestrul 2 din 2022.
Dublarea producției interne de gaze la 6 miliarde de metri cubi/an și extinderea concesiunilor de forare pentru gaze naturale din largul Mării Adriatice.
Plafonul pentru plățile în numerar va crește la 5.000 de euro în 2023, de la 2.000 de euro în prezent, promisiune din campania electorală a Giorgiei Meloni.
Italia se confruntă însă cu o evaziune fiscală de peste 100 de miliarde de euro pe an, astfel că majorarea plafonului de plăți în numerar ar putea favoriza acțiunile ilegale. Dar italienilor nu le place să plătească cu carduri de credit pentru cumpărături importante, fiind îngrijorați de intruziuni în viața lor privată.
Dintre statele UE, măsurile cele mai stricte privind plățile cash este Grecia, care are un plafon maxim de 500 de euro.