Fostul deputat PSD Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității, ca urmare a angajării mamei sale la biroul parlamentar. Decizia Instanței Supreme vine la mai bine de opt luni de când Oana Mizil a fost condamnată definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, pentru care a fost trimisă în judecată, dosarul având la bază aceleași fapte.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la începutul acestei săptămâni, să respingă ca neîntemeiat recursul declarat de fostul parlamentar PSD, Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Thome împotriva deciziei Curții de Apel București pronunțate în luna iunie a anului 2012, prin care a pierdut, în primă instanţă, procesul intentat Agenției Naționale de Integritate.
Recursul, depus încă din 18 iulie 2012, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiţie, a fost suspendat de către completul de judecată, în data de 11 februarie 2014, magistrații invocând prevederile articolului 244, alineat 1, punctual 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, deoarece, între timp, pe numele Oanei Niculescu-Mizil, Parchetul General începuse urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Conform acestui articol, „instanța de judecată poate suspenda cauza dacă s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra deciziei ce urmează să se dea”. Tentativa Oanei Mizil de a relua judecarea cauzei a fost respinsă de același complet de judecată în data de 15 septembrie 2015.
Și-a angajat mama la biroul parlamentar
În aprilie 2011, inspectorii Agenţiei Naționale de Integritate au finalizat dosarul privind un conflict de interese săvârșit de Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Thome, deputat în Parlamentul României, la acea dată.
„În urma evaluărilor derulate de Agenţia Naţională de Integritate, desfăşurate pe parcursul lunii noiembrie a anului 2010, s-a constatat că Oana Mizil, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu-Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29.04.2009 şi până în prezent (data raportului – n.red.), în cadrul biroului parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. Oana Mizil a încălcat astfel prevederile Legii nr. 161, din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei”, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Integritate.
În 7 octombrie 2011, Oana Mizil a acționat în judecată Agenția Națională de Integritate, cerând magistraților Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București anularea raportului ANI, prin care a fost constatat conflictul de interese. La fond, dosarul a decurs în șase termene de judecată. Soluția a venit în data de 19 iunie 2012, când magistrații Curții de Apel București au decis să respingă cererea fostului deputat, ca neîntemeiată.
Dosar penal și trimitere în judecată
Plecând de la raportul ANI, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a demarat, la rândul ei, cercetări împotriva Oanei Niculescu-Mizil, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. În 30 septembrie 2013, fostul deputat a fost trimis în judecată, la Secția Penală a Înaltei Curți. În mare, rechizitoriul întocmit de procurori se referă la aceleași lucruri la care s-au referit și inspectorii de integritate în raportul întocmit inițial, și anume că Oana Mizil a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar, și a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 – septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei. În apărarea sa, Oana Niculescu-Mizil a precizat, prin intermediul unui comunicat de presă, că mama ei nu a fost încadrată la biroul parlamentar ca și funcționar public, ci avea statut de personal contractual. După ce scandalul a devenit public, mama Oanei Mizil Ștefănescu și-a încetat raporturile contractuale cu respectivul birou parlamentar.
În vizită acasă la Traian Băsescu
În octombrie 2015, Oana Niculescu-Mizil a fost fotografiată în timp ce îi făcea o vizită fostului preşedinte Traian Băsescu, la vila acestuia din strada Mihăileanu. Imaginile au fost prezentate de Mihai Gâdea, în cadrul emisiunii „Sinteza zilei”, de la Antena 3. „Când colegii noştri fotografiau întâlnirea secretă, au venit niste băieţi de la SPP care au făcut un zid uman în jurul maşinii pentru a-i împiedica de la a mai face fotografii”, a spus Mihai Gâdea. Oana Niculescu-Mizil este iubita fostului edil de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, care se afla, în acel moment, în arest la domiciliu, în aşteptarea unei decizii cu privire la situaţia sa juridică.
Pedeapsa, micșorată de trei ori, la apel
Soluția completului de fond nu a fost definitivă, iar Oana Mizil a atacat-o cu apel. Sentinţa finală a venit în luna octombrie a anului trecut, când judecătorii au admis apelul Oanei Mizil împotriva hotărârii iniţiale și au dispus desființarea acesteia.
La rejudecare, pedeasa de trei ani închisoare a fost redusă la un an, tot cu suspendare. Totodată, magistrații au decis să înlăture pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, dispuse la judecarea fondului.
Termenul de încercare al suspendării executării pedepsei a fost, de asemenea, redus, de la șase ani, la trei ani.
Trei ani cu suspendare, în primă instanță
Lucrurile au devenit cu adevărat sensibile pentru Oana Mizil în octombrie 2014, când magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, la judecarea fondului, să o condamne pe aceasta la o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere pe un termen de încercare de șase ani. Potrivit sentinţei, în această perioadă de încercare, Oana Niculescu-Mizil ar fi trebuit să respecte mai multe măsuri de supraveghere, cum ar fi prezentarea la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, să anunţe schimbarea domiciliului sau reședinţei, dar și orice deplasare care depășea opt zile. Mai mult, trebuia să comunice și să justifice inclusiv schimbarea locului de muncă, dar şi informaţii privind mijloacele de existenţă.
Prin aceeași sentinţă penală, judecători i-au interzis Oanei Mizil dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o durată de 10 ani.