La scurt timp după mesajul Oanei Gheorghiu, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, într-un amplu mesaj publicat oe Facebook, că responsabilitatea pentru asigurarea funcționării companiei îi aparține statului român, argumentând că statul deține 77,15% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar Fondul Proprietatea, 21,55%.
După ce Gheorghiu a acuzat că fosta directoare a companiei ar fi fost desemnată politic, Ivan a precizat că „Primăria Craiova nu face parte din acționariat, nu conduce compania, nu semnează memorandumuri, nu aprobă finanțări și nici nu decide asupra certificatelor CO2.
În mesajul său, Gheorghiu a acuzat că statul român are de plătit o penalizare de 120 de milioane de euro din cauza faptului că nu au fost cumpărate la timp certificatele obligatorii pentru de emisii de gaze cu efect de seră. (CO2).
Ca replică, Ivan a acuzat că Guvernul „trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național”.
„Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova. În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank”, a declarat Ivan.
Fostul ministru al Energiei a acuzat că în 2025, a propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii, însă cu toate acestea, nu a primit semnătura din partea premierului, iar un alt memorandum nu a trecut de etapa de avizare.
Referitor la finanțarea nerambursabilă prin PNRR de 162 de milioane de euro pierdută în 2023 de statul român pentru construirea unei noi centrale la Craiova, Ivan a declarat:
„Problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect”, a afirmat Ivan.
Oficialul a reamintit că în 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR.
Potrivit fostului ministru, „capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz”.
„Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, a conchis Ivan.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a scris, marți, pe Facebook, un mesaj în care descrie parcursul din ultimii ani ai companiei Electrocentrale Craiova, intrată în insolveță. Aceasta a precizat că Guvernul are de plătit acum o penalizare de 596 milioane lei din cauza erorilor făcute de companie.
„Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi. Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un mesaj publicat, marți, pe Facebook.
Oficiala a precizat că, în 2023, Guvernul urma să primească fonduri nerambursabile prin PNRR în valoare de 120 de milioane de euro pentru pentru construirea unei noi centrale pe gaz la Craiova.
Potrivit vicepremierului, trebuiau organizate licitații, apoi urma să fie începută construcția, cu respectarea termenelor. Cu toate acestea, licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create, iar astfel România a pierdut finanțarea fe 162 de milioane de euro, bani PNRR nerambursabili.
Ulterior, datoriile companiei Electrocentrale Craiova au crescut de la 250 de milioane de lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an, în timp ce pierderile înregistrate de companie au fost de 433 milioane lei.
Instalațiile, vechi de peste 40 de ani s-au degradat, iar iarna trecută zeci de mii de oameni au rămas fără căldură, a mai scris Gheorghiu.
Vicepremierul acuză că în 2024, conducerea companiei Electrocentrale Craiova a fost preluată de „o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie”, referindu-se la Lorena Voican.
„Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025)”, a acuzat Gheorghiu.
Gheorghiu a acuzat că, după ce Electrocentrale Craiova a intrat în insolvență, Voican a fost numită ca administrator special al companiei.
„ Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze»”, a acuzat vicepremierul.
Gheorghiu a mai precizat că statul a primit o penalizare de 596 milioane Lei, echivalentul a aproape 120 milioane Euro, din cauză că Electrocentrale Craiova nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, precizând că această datorie va trebui plătită de statul român.
(sursa: Mediafax)