Programele Ministerului Dezvoltării destinate reabilitării termice a blocurilor, finanţate din fonduri europene şi guvernamentale, nu s-au bucurat de prea mare succes. Potrivit statisticii, în perioada 2009-2015 s-a reuşit reabilitarea doar a unui număr de 1.560 de blocuri, cu un total de 59.544 de locuinţe.
Suntem campioni la pierderi
Clădirile, în special blocurile construite în perioada comunistă, generează în România cele mai mari pierderi de energie termică. Avem circa 79.000 de blocuri, care adăpostesc şase milioane de rezidenți, iar aproape 75% dintre acestea au fost construite în urmă cu 40-55 de ani.
Datele statistice arată că la aceste clădiri consumul mediu de căldură este de 250 – 300 kWh/m2 /an, de peste două ori mai mare decât media UE, în condiţiile în care pierderile clădirilor reprezintă 40 - 50% din energia consumată. În urmă cu doi ani, investiţile necesare în reabilitarea termică a clădirilor erau de aproape cinci miliarde de euro pentru următorii 15 ani.
Lipsa asociațiilor de proprietari blochează demararea proiectelor
Fondurile puse la dispoziţia României prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 nu au putut fi accesate de autorităţile locale pentru izolarea termică a blocu-rilor, singurele acceptate fiind doar oraşele reşedinţă de județ. În noul program de finanţare, POR 2014-2020, această restricţie a fost eliminată, dar şi aşa apar unele probleme. În multe din aceste oraşe nu s-au constituit asociaţii de proprietari şi fără avizul asociaţiei nu se poate demara proiectul de reabilitare.
„Asociaţia nu prea mai ai cu cine să o faci pentru că 25% dintre proprietari nu mai sunt în bloc. Aceasta este problema în oraşele mici, pentru că ele, nemaiavând încălzire centralizată, asociaţia nu prea mai are ce să gestioneze. Gestionează doar scara de bloc pentru că acum încălzirea se face cu lemne. În această situaţie se află mii de blocuri din România”, ne-a declarat Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România.
„Prin POR 2014-2020, finanţarea este 60% din partea UE şi 40% din partea Unităţii Administrative Teritoriale (UAT). Din contribuţia UAT, cetăţeanul pune 25%. Dar în anumite condiţii, prin Hotărâre de Consiliu, contribuţia pentru cetăţeni se poate reduce până la 3,5%, în cazul în care sunt pensionari, persoane cu handicap sau persoane care au salariu sub cel mediu pe economie etc.”, a mai precizat Ionel Chiriţă.
Pentru reabilitare termică, România are la dispoziţie circa 2,7 miliarde de euro de la UE, sumă la care ar trebui să adauge ea încă 1,8 miliarde de euro, bani din zona autorităţilor şi a cetăţenilor. Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România
Auditorii energetici au fost luați la ochi de Guvern
Executivul vrea să modifice Legea privind performanţa energetică a clădirilor, după ce s-a constatat că multe dintre certificatele energetice, obligatorii pentru proprietarii care vor să-şi vândă sau închirieze locuinţele, sunt făcute din condei.
Datele necesare întocmirii certificatului de audit energetic sunt colectate la telefon, fără ca auditorul să treacă pragul locuinţei. Potrivit ordonanţei adoptate de Executiv la mijlocul lunii ianuarie, certificatele de performanţă energetică şi rapoartele de audit energetic vor fi verificate prin sondaj, iar auditorii care nu fac rapoarte corecte riscă să nu mai poată profesa timp de un an de zile.
Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, prin Prioritatea de Investiţii 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi iluminat public, vor putea fi finanţate investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor deţinute sau ocupate de instituții publice centrale în valoare de 1,2 – 1,5 miliarde de euro.
Surse de finanţare a programelor de reabilitare termică
- Fonduri europene: Programul Operațional Regional: Domeniul major de intervenție 1.2 „Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe”;
- Bugetul de stat: Programul național multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe;
- Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE), care finanţează în condiţii comerciale proiectele de eficiență energetică;
- Finanțare de către autoritatea publică locală, pe baza unui credit;
- Alte sisteme de creditare şi granturi (facilităţi de finanţare pentru IMM-uri, Fonduri de la Banca Europeană de Investiții «BEI» pentru eficienţă energetică).
Perioada Blocuri Apartamente
finalizate finalizate
2009 291 8.984
2010 502 22.390
2011 521 18.878
2012 61 2.285
2013 75 2.184
2014 68 3.534
2015 42 1.289
Total 1560 59.544
Numărul blocurilor termoizolate din fondurile gestionate de Ministerul Dezvoltării