„Propunem reluarea negocierilor directe, fără condiții prealabile.”, a afirmat liderul de la Kremlin, în primele ore ale dimineții de duminică, într-un discurs televizat, „Oferim autorităților de la Kiev posibilitatea de a relua discuțiile chiar de joi, la Istanbul, acolo unde acestea au mai avut loc și au fost întrerupte.”, a adăugat el.
„Suntem pregătiți pentru negocieri serioase cu Ucraina.”, a mai spus liderul rus, adăugând că scopul acestora nu este „un preludiu al continuării conflictului armat după reînarmarea și reechiparea forțelor armate ucrainene și săpăturile febrile de tranșee în noi bastioane”, ci „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „atingerea unei păci durabile și de lungă durată”.
Putin a respins acuzațiile că Moscova ar fi refuzat dialogul cu Kievul, spunând că „decizia aparține acum autorităților ucrainene și coordonatorilor lor, ce par ghidați mai degrabă de ambiții politice personale decât de interesele propriilor popoare.”
Totodată, el a declarat că „nu exclude” posibilitatea ca în cadrul acestor negocieri să se ajungă la o nouă încetare a focului.
Putin a mai spus că urma să discute cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, despre facilitarea acestor negocieri, care ar putea duce la un armistițiu.
O nouă perdea de fum?
Propunerea a fost făcută la doar câteva ore după ce liderii Germaniei, Franței, Regatului Unit și Poloniei fuseseră prezenți la Kiev, alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și îi ceruseră lui Putin să accepte un armistițiu de 30 de zile, începând de astăzi, sub amenințarea unor „sancțiuni masive”.
Solicitarea fusese susținută și de Casa Albă, în urma unei convorbiri telefonice comune cu președintele american, Donald Trump, au precizat liderii europeni. De altfel, Zelenski, aliații europeni ai Kievului, dar și administrația de la Washington - care în ultimele zile a dat semnale că s-a cam săturat de tergiversările Moscovei - cer de mai bine de două luni un armistițiu imediat de 30 de zile.
Kremlinul a refuzat până acum implementarea acestei inițiative de pace, afirmând că sprijină ideea unei pauze temporare în principiu, dar, înainte de asta, există „nuanțe” ce trebuie clarificate.
Altfel spus, cu toate presiunile publice și private din partea lui Donald Trump și avertismentele repetate ale liderilor europeni, Moscova a oferit până acum mult prea puține concesii pentru a pune capăt conflictului.
În acest context, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, ieri, că propunerea lui Putin reprezintă „un prim pas, dar insuficient”. „Un armistițiu necondiționat nu este precedat de negocieri!”, le-a spus Macron jurnaliștilor, la întoarcerea din Ucraina, adăugând că Putin „caută o ieșire, dar vrea în continuare să câștige timp”.
De cealaltă parte, Putin a respins ceea ce a numit o încercare a unor state europene de a impune „ultimatumuri”. Liderul rus a afirmat că Moscova a propus în repetate rânduri încetări temporare ale focului, inclusiv un moratoriu asupra atacurilor contra infrastructurii energetice, un armistițiu de Paște și, cel mai recent, o pauză de 72 de ore în timpul comemorărilor celor 80 de ani de la victoria în Al Doilea Război Mondial.
Atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat însă reciproc de încălcarea acestor propuneri de armistițiu, inclusiv a celei din intervalul cuprins între 8 și 10 mai.
Concomitent, după apelul liderilor europeni la armistițiu, din acest weekend, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia „rezistă oricărei forme de presiune”.
„Europa ne confruntă foarte deschis!” a afirmat Peskov, adăugând că Putin susține „în general” ideea unui armistițiu, dar că „există multe întrebări” legate de propunerea recentă. El nu a detaliat însă care sunt aceste întrebări.
Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara pentru CNN că Rusia este „foarte recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale Washingtonului, adăugând însă, în același timp, că „este complet inutil să încerci să ne forțezi mâna.”
O pace tot mai îndepărtată
Putin, ale cărui forțe au avansat semnificativ pe linia frontului în ultimul an, își menține ferm condițiile pentru încheierea războiului. În iunie 2024, el declara că Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile de aderare la NATO și să-și retragă trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia.
Oficialii ruși au cerut, de asemenea, de la revenirea lui Trump la Casa Albă, ca Statele Unite să recunoască controlul Moscovei asupra a aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean și au insistat ca Ucraina să rămână neutră - deși Kremlinul afirmase că nu se opune aspirațiilor Kievului de a adera la Uniunea Europeană.
Sâmbătă, la Kiev, șefii celor mai mari patru armate europene au părut extrem de convinși că Putin nu dorește cu adevărat pacea și nici nu este dispus să accepte, în mod real, măcar o lună de armistițiu.
Acești lideri se confruntă acum cu un moment delicat: mai întâi, ei trebuie să demonstreze că Rusia nu este sinceră în ofertele de negociere și, apoi, să-l convingă pe Trump să adopte o poziție chiar mai dură față decât a avut-o predecesorul său, Joe Biden.