Dincolo de miza politică, alegerile locale au şi o importantă semnificaţie economică. În funcţie de inspiraţia alegătorului şi, mai ales, de buna-credinţă a aleşilor, românii pot trăi mai bine în următorii ani sau pot regresa. O situaţie aparte întâlnim în cele mai bogate judeţe ale ţării, unde aleşii locali au pe mână bugete uriaşe şi beneficiază de un mediu economic competitiv, mult peste media ţării. În aceste zone, factorul politic joacă un rol-cheie, pentru că de el depinde strategia de dezvoltare.
Argeşul a devenit judeţul Dacia
Argeş ar putea fi foarte bine redenumit judeţul Dacia. Cea mai mare companie din ţară a transformat judeţul într-unul din cele mai bogate. Francezii de la Renault au derulat aici, în 2014, afaceri de 4,24 miliarde de euro, iar cea mai mare parte din cei 138.000 de salariaţi lucrează, direct sau indirect, pentru Dacia. Argeş are 600.000 de locuitori şi un buget pentru 2016 de 343.264.470 lei. O parte semnificativă merge în infrastructura din transporturi, iar în plan este şi dezvoltarea unui parc industrial auto. Petroliştii fac legea în Prahova Judeţul Prahova are 760.000 de locuitori şi un buget pentru acest an de 441 de milioane de lei. Cei 171.000 de angajaţi lucrează pentru coloşi precum OMV Petrom, Lukoil, Unilever etc., care realizează exporturi de două miliarde de euro. În Prahova sunt cinci parcuri industriale, fiind din acest punct de vedere judeţul cu cele mai multe din ţară. Autorităţile au anunţat că 2016 este Anul Sănă-tăţii, astfel încât cele mai mari investiţii se vor face în spitale.
Marea, bogăţia Constanţei
Judeţul Constanţa are anul acesta un buget de 422.272.500 lei, cea mai mare parte fiind alocată culturii şi drumurilor. Din cei 630.000 de locuitori, 179.000 sunt salariaţi în Portul Constanţa, la şantierele navale din Constanţa şi Mangalia, rafinăria Petromidia etc., prin intermediul cărora se realizează exporturi anuale de 2,6 miliarde de euro.
Timişul concurează Bucureştiul
Cu cei 680.000 de locuitori, din care 223.000 salariaţi, judeţul Timiş este cel mai puternic pol de dezvoltare economică, după Bucureşti. Producţia de componente auto, IT şi alimentară, realizată de investitorii Continental, Smithfield sau Profi Rom Food asigură exporturi de 4,8 miliarde de euro. Din bugetul de 418.069.000 lei, autorităţile vor să ridice blocuri ANL, să asfal-teze şi să cumpere ambulanţe.
Clujul creşte cu ajutorul IT-ului
Judeţul Cluj cunoaşte un boom economic fără precedent. Cu 700.000 de locuitori, din care 207.000 salariaţi, Clujul a depăşit Bucureştiul la multe capitole, dar şi traiul a devenit mai scump ca în Capitală. Industria IT şi transporturile asigură exporturi de un miliard de euro, printre marii actori locali fiind nume precum MOL sau Banca Transilvania. Judeţul are un buget pentru anul în curs de 764.297.450 lei.
Iași, cel mai mic dintre cei mari
Judeţul Iaşi este cel mai mic dintre judeţele mari ale ţării. Cei 885.000 de locuitori au un buget de 687.444.780 lei, des-tinaţi anul acesta finalizării spitalului de neurochirurgie şi Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor. Are 14.000 firme active şi 147.000 de angajaţi, reuşind exporturi de doar 700 milioane de euro.