Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) condamnă comportamentul agresiv și jignitor manifestat de unii oficiali la adresa jurnaliștilor, atât la nivel local, cât și central.
Pe lângă refuzul de a le răspunde jurnaliștilor la întrebări și solicitări legitime, conform Legii nr. 544/2001, autoritățile au început chiar să amenințe și să solicite trusturilor de presă eliminarea unor jurnaliști incomozi care abordează subiecte deranjante pentru conducătorii instituțiilor, până la vârful statului. Câteva cazuri revoltătoare din ultima perioadă vizează jurnaliști care au fost umiliți în public de către reprezentanții unor instituții, dar sunt multe alte cazuri care rămân necunoscute publicului larg, vizând pe oricine mai încearcă să investigheze cazuri de abuz în serviciu sau corupție.
APADOR-CH a constatat că incidentele care implică atacuri ale unor reprezentanți ai instituțiilor statului asupra jurnaliștilor români sunt tot mai frecvente în ultima perioadă, iar organizația pentru apărarea drepturilor omului atrage atenția asupra pericolului acestui fenomen, spunând că reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății presei și a dreptului publicului la informare, punând în pericol democrația.
„Un caz recent este al jurnalistului Emil Mihail Tatu de la Constanța TV, care, în cadrul unei conferințe de presă din 25 septembrie 2025, la Primăria Constanța, a fost ținta unor replici agresive și jignitoare din partea primarului PNL Vergil Chițac. La o întrebare legitimă a jurnalistului, privind domiciliul efectiv al primarului, în raport cu exercitarea mandatului, primarul a dat un răspuns sfidător: „Nu interesează pe nimeni unde dorm eu” și „Dacă vreți, mai vin o dată la dumneavoastră în emisiune și vă mai calc o dată în picioare.”. Ulterior, într-o emisiune TV, primarul a continuat atacurile, calificându-l pe jurnalist drept „o haimana de presă lipsită de geniu și de talent”.”
Cele mai multe abuzuri sunt ale liberalilor
APADOR-CH califică acest tip de reacție din partea unui demnitar ca inacceptabil, prin efectul de intimidare a presei și de descurajare a jurnaliștilor al căror rol este acela de a pune întrebări esențiale, chiar dacă sunt incomode, pentru că doar astfel se asigură transparența actului de guvernare.
Organizația subliniază abuzurile care pornesc de la liderii partidelor aflate la guvernare – de exemplu Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul sectorului 6, dar și premierul Ilie Bolojan. Ambii au ieșit din conferințe de presă, atunci când au primit din partea jurnaliștilor întrebări incomode, sfidând libertatea de exprimare și libertatea presei, dar și principiul transparenței în actul de guvernare.
„În mod normal, în astfel de luări de poziție în sprijinul jurnaliștilor, „manualul de comunicare” prevede o responsabilizare în primul rând a partidului din care face parte primarul agresiv. Partidul ar trebui să-l cheme la ordine și să-i explice că nu așa se vorbește cu presa, care până la urmă este un intermediar între oficiali și cetățeni. În acest caz însă, pare că domnul primar Chițac nu a făcut decât să copieze comportamentul liderilor săi de la centru, adăugând de la sine și ceva grobianism. Căci, din păcate, acest tip de atitudine nu este doar un caz izolat, o modă constănțeană, ci reflectă un tipar comportamental tot mai des întâlnit în rândul liderilor PNL chiar la nivel central”, transmite APDOR-CH, organizația exprimându-și îngrijorarea și protestul față de această restrângere vizibilă a libertății de exprimare în societatea românească și față de lipsa de transparență tot mai prezentă în actul de guvernare.
Explicația ascensiunii partidelor etichetate ca extremiste
Apărătorii drepturilor fundamentale consideră că actuala putere are derapaje ce contravin atât principiilor democratice fundamentale, cât și promisiunilor „fierbinți și repetate”, făcute de politicieni în campania electorală și după ultimele alegeri, când spuneau că va fi o guvernare deschisă și responsabilă.
„Este esențial ca oficialii să înțeleagă rolul crucial al presei într-o democrație – acela de „câine de pază” al interesului public. Comunicarea între putere și cetățeni nu este unilaterală, ci trebuie să aibă două sensuri. Iar unul dintre ele este dreptul cetățenilor și al presei să pună întrebări și să primească răspunsuri la ele. Atacurile personale, intimidările și refuzul de a răspunde la întrebări legitime subminează încrederea publicului în instituții și erodează fundamentele statului de drept. Iar așa cum ne tot spune șeful statului, președintele Nicușor Dan, ascensiunea partidelor etichetate ca extremiste în opțiunile electoratului s-ar datora de fapt neîncrederii în actul guvernării”, mai transmite APADOR-CH, care va continua să monitorizeze cu atenție aceste cazuri și să apere drepturile fundamentale ale jurnaliștilor și ale cetățenilor la o informare corectă și liberă.