Din 08 ianuarie avem o lege nouă care ne aliniază la reglementările europene și, în opinia mea, mai dă o șansă celor care vor ieși la pensie peste aproximativ 13 ani. Afirmăm acest lucru pentru că toate studiile din ultima vreme vorbesc despre faptul că la momentul la care decrețeii vor ajunge la vârsta de pensionare, bugetul public de pensii va avea o mare problemă. (Între 1967 și 1972 s-au născut peste 2 milioane de copii, în urma adoptării Decretului Lege 770 din 1967, prin care se interzicea întreruperea sarcinilor .)
Legea proaspăt aprobată (Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale) deschide încă o cale de protecție individuală prin contribuția privată în timpul vieții la un fond de pensii privat, de data aceasta ocupațional .
Așadar, statul pentru cetățenii săi oferă și garantează la vârsta de pensionare pensia publică (Pilon 1) și transferă lunar din contribuția de asigurare socială pe care o încasează o parte (procentele s-au schimbat de foarte multe ori de la înființarea sistemului de pensii private) către fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul 2). Singura condiție este ca omul să aibă un contract de muncă valabil încheiat, în baza căruia angajatorul să plătească contribuțiile sociale. Deja statul prin acest pilon începe să transfere din responsabilitatea socială către cetățeni prin nevoia existenței unui contract de muncă și prin necesitatea contribuției sociale .
De aici încolo urmează exclusiv responsabilitatea individuală a fiecăruia – prin contribuția privată la pensia facultativă administrată privat (Pilon 3). Iar următorul sistem de pensii ocupaționale (pilonul 4) vine să ne alinieze la oportunitățile pe care cetățenii vest europeni le au la dispoziție de multă vreme.
În cele ce urmează vom trece în revistă principalele aspecte specifice pe care legea pensiilor ocupaționale le aduce, precizând de la bun început că aceste fonduri vor funcționa în principal în mod similar actualelor fonduri de pensii administrate privat.
Să începem, așadar, cu definiția pensiei ocupaţionale, care, ne spune legea, este suma plătită periodic participantului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public, obţinută în urmă calităţii de participant la un fond de pensii ocupaţionale. Fondul de pensii ocupaţionale reprezintă entitatea constituită prin contract de societate potrivit dispoziţiilor Codului civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale prezenței legi, având cel puţin 100 de participanţi, denumit în continuare fond.
Așadar, companiile publice sau private vor avea dreptul să își creeze propriul fond de pensii pentru angajații săi. Haideți să vedem cine poate avea calitatea de participant la un fond de pensii ocupaţional (conform art 79 alineatul 1 din lege):
a) angajatul, funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii, persoană care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrul unei societăţi cooperative potrivit dispoziţiilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi altă persoană care realizează venituri asimilate salariilor, venituri din activităţi profesionale sau agricole, care aderă la un fond şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond şi are un drept viitor la o pensie ocupaţională;
b) persoana pentru care se plătesc, în baza unor contracte de mandat sau contracte de management, contribuţii la un fond, din care rezultă un drept viitor la o pensie ocupaţională;
c) persoana care acţionează că propriul său angajator, exercită o activitate independentă sau orice asocieri între acestea şi a semnat un contract de administrare încheiat cu un administrator.
În continuare vrem să atragem atenția asupra unui concept specific pentru fondurile de pensii ocupaționale. Este vorba despre vesting, care reprezintă clauză prevăzută în schemă de pensii ocupaţionale potrivit căreia, la expirarea unui termen de maximum 3 ani, participantul dobândeşte dreptul de proprietate asupra activului său personal la fond, obţinut că urmare a contribuţiilor plătite de către angajator pentru acesta, cu condiţia ca raportul în baza căruia se plătesc respectivele contribuţii să fie încă în vigoare.
Prin urmare, în opinia mea, după trecerea unei perioade de maximum 3 ani în care angajatul a menținut o relație contractuală cu angajatorul sau angajatul devine proprietar asupra contribuțiilor realizate în numele sau de către angajator. Trebuie să urmărim care va fi termenul pe care angajatorii îl vor avea în vedere în prospectele de scheme de fonduri ocupaționale și dacă acest termen va influenţa angajații pentru a diminua fluctuația de personal din ultima vreme pe durate scurte.
Pentru că în prezentul Jurnal nu putem să analizăm toată legea, vom mai spune doar că Angajatorul reprezintă participanţii la fond în relaţiile cu administratorul și că dreptul de a propune o schemă de pensii ocupaţionale aparţine angajatorului, prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, prin contractele individuale de muncă ale tuturor angajaţilor sau în temeiul unor rapoarte de serviciu sau acte de numire, după caz, în baza cărora fiecare angajat îşi desfăşoară activitatea.
Ultimul aspect pe care trebuie să îl menționăm este acela că toate informaţiile privind schema de pensii sunt furnizate de către angajator.
Mai trebuie spus că legea va fi în vigoare începând cu 07 februarie 2020. În așteptarea reglementărilor emise în aplicarea legii nu putem decât să salutăm apariţia legii care va crea noi jucători importanți pentru piața de capital românească.
Horia Gustă,
Director General - Certinvest