Ignorat de administrația americană, după plecarea de la putere a bunului său prieten Donald Trump, dictatorul Kim Jong-un a revenit într-una din rarele sale apariții în public cu o amenințare și o acuzație, ambele la adresa Statelor Unite. El a promis că va construi o armată invincibilă și, ca de obicei, a dat vina pe Washington pentru dezastrul economic din Coreea de Nord. Paradoxal, ieșirea lui Kim poate fi percepută ca o încercare de a forța reluarea negocierilor de pace cu americanii, în speranța ridicării sancțiunilor internaționale care paralizează economia țării.
După mult mediatizatele întrevederi istorice avute cu Trump, Kim Jong-un nu a mai fost băgat în seamă de noua administrație instalată la Casa Albă, iar tratativele bilaterale, inițiate în 2018 de fostul lider american, au înghețat. Încă de la venirea lor la putere, în ianuarie 2021, strategii de apărare ai lui Joe Biden s-au axat pe retragerea din Afganistan și pe amenințarea crescândă a Chinei, lăsând în suspans problema nord-coreeană. După o perioadă în care aparatul de propagandă de la Phenian a evitat să mai arunce cuvinte grele la adresa SUA, Coreea de Nord reia demonstrațiile de forță și tonul agresiv.
America, vinovatul de serviciu
SUA sunt „principala cauză” a instabilităţii din peninsula coreeană, a tunat Kim, la începutul acestei săptămâni, în timp ce participa la o expoziție consacrată sistemelor de apărare, organizată pentru a marca 76 de ani de la înființarea Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord. Deși administrația Biden a repetat în câteva rânduri că nu are intenții ostile față de Phenian, Kim și-a manifestat acum în mod public scepticismul față de afirmația Casei Albe: „Sunt foarte curios dacă există oameni sau state care cred așa ceva”. „Nu există niciun motiv să credem că nu sunt ostili!”, a declarat Kim, citat de AFP. Din această perspectivă, dictatorul nord-coreean a afirmat că principalul său obiectiv este crearea unei „capacități militare invincibile”. Ca și în alte ocazii, Kim a încercat apoi să bage fitile între SUA și aliații lor sud-coreeni, afirmând că această armată nu va fi construită pentru a lupta contra Coreei de Sud, deoarece nu ar mai trebui să existe un război între cele două părți.
Demonstrație de forță
Discursul lui Kim vine la doar câteva săptămâni după ce Phenianul a testat cu succes o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune şi o rachetă hipersonică. „Nimeni nu poate nega Coreei de Nord dreptul legitim la autoapărare pentru a dezvolta, testa, fabrica şi deţine sisteme de arme”, declara, la vremea respectivă, ambasadorul nord-coreean la ONU, Kim Song, care a cerut SUA să înceteze „politica ostilă”. „Ne întărim capacităţile naţionale de apărare cu scopul de a ne apăra şi garanta în mod fiabil securitatea şi pacea ţării”, adăuga el. SUA „ar trebui să demonstreze în practică faptul că nu au nicio dorinţă ostilă în privinţa noastră”, mai spunea ambasadorul. „Dacă este aşa, suntem gata să răspundem” în acelaşi mod, „dar se pare că Statele Unite nu sunt pregătite” să meargă în această direcţie, preciza el. Potrivit reprezentantului Phenianului la ONU, americanii trebuie „să înceteze exerciţiile lor militare şi să nu mai desfăşoare o panoplie strategică împotriva ţării noastre”. Song s-a referit astfel la exercițiile militare comune organizate de SUA și Coreea de Sud, ultimul dintre acestea având loc în luna august.
Forțarea dialogului?
Extrem de iritată de aceste exerciții, despre care susțin că pregătesc o invazie americană, conducerea de la Phenian organizează la terminarea acestora, mai de fiecare dată, adevărate demonstrații militare de forță. În 2017, spre exemplu, Coreea de Nord a testat o rachetă care poate atinge partea continentală a SUA și a detonat și cea mai puternică încărcătură nucleară de până acum. Un an mai târziu, Trump organiza întâlnirea cu Kim, în urma căreia nu s-a sfiit să-l numească pe dictator prietenul său. De altfel, în 2018, Kim avea să devină primul lider nord-coreean care s-a întâlnit cu un preşedinte american în funcţie. Dialogul bilateral nu a mai continuat însă după cel de-al doilea summit cu Donald Trump, care a avut loc la Hanoi, în 2019. Mergând acum pe același calapod, al unei noi demonstrații de forță, Kim ar putea să încerce să-i determine pe americani, în stil propriu, să replaseze Coreea de Nord în centrul atenției lor. Administrația Biden a transmis în câteva rânduri că este dispusă să se întâlnească oricând și oriunde cu reprezentanții Phenianului, însă fără condiții prealabile. De cealaltă parte, Coreea de Nord condiționează reluarea dialogului de ridicarea parțială a sancțiunilor impuse de americani, care au sufocat economia țării. În momentul de față, regimul nord-coreean este supus unor sancțiuni internaționale multiple, din cauza programelor nuclear și balistic, dezvoltate de Kim într-un ritm susținut.
Situație explozivă
Aproximativ 28.500 de militari americani sunt desfășurați în prezent pe teritoriul sud-coreean, de teama unei invazii din Nord. La rândul lor, autoritățile de la Seul se află într-o plină campanie de achiziționare și dezvoltare a unor tehnologii militare de ultimă generație. Armata sud-coreeană a testat cu succes, în luna septembrie, prima rachetă balistică lansată de un submarin şi a prezentat o rachetă de croazieră supersonică. De cealaltă parte, Kim acuză Coreea de Sud de „ambiție nesăbuită” și de atitudine „cu două fețe, lipsită de logică”. „Încercările lor neîngrădite şi primejdioase de a consolida forța armată distrug echilibrul militar al peninsulei coreene şi cresc instabilitatea şi pericolul”, a tunat dictatorul nord-coreean, acuzând guvernul din Seul. Deocamdată însă, doar afirmațiile lui Kim sunt cele care intensifică tensiunea în regiune, într-un asalt propagandistic ce pare să aibă, de data aceasta, un obiectiv extrem de precis.
Dictatorul nord-coreean încearcă să deblocheze în stil propriu dialogul cu americanii și face o demonstrație de forță. Kim Jong-un vrea să readucă astfel Coreea de Nord în centrul atenției, după ce SUA par să nu mai acorde prioritate acestui subiect.