Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
"În urmă cu 35 de ani, prăbușirea regimului totalitar din Decembrie 1989 a marcat și începutul reconstrucției statului, iar aspirațiile cetățenilor au dobândit expresia unei noi legi fundamentale care să guverneze societatea noastră – Constituția României. Aceasta a pus bazele unui stat de drept, în armonie cu evoluțiile democratice ale statelor europene și cu valorile comune ale constituționalismului european.
Astăzi, când celebrăm Ziua Constituției, temelia statului nostru democratic și a drepturilor fundamentale, ne aflăm într-un moment de profundă responsabilitate față de valorile care ne caracterizează ca națiune.
Constituția României definește cadrul în care statul și viața politică funcționează, fiind un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. În perioade tumultoase, instituțiile statului sunt chemate să acționeze cu calm, înțelepciune și respect față de lege, Constituție și democrație. Ne revine însă această datorie la nivel individual, deopotrivă.
Constituția este cel mai important act juridic menit a asigura suveranitatea națională, pluralismul politic și independența statului român. Legea fundamentală este un angajament pentru democrație, libertate și apărarea drepturilor cetățenești, care trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei.
Aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, fundamentate pe democrație și statul de drept, sunt direcții constituționale ireversibile, garanții ale valorilor înscrise în Constituție și expresia voinței cetățenilor români de a conferi stabilitate în plan politic, militar și economic statului nostru.
În cele două mandate de Președinte, am vegheat la respectarea Constituției și a valorilor sale fundamentale în virtutea rolului constituțional, iar deciziile pe care le-am luat au avut la bază principiul apărării democrației.
În fața provocărilor de orice natură - politice, sociale, economice, geostrategice - avem responsabilitatea să rămânem uniți în apărarea democrației noastre și să construim un viitor mai bun, sub protecția unei Constituții care asigură și garantează echilibrul democratic."
Ziua Constituţiei României este marcată, în fiecare an, în data de 8 decembrie.
Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989 şi a fost adoptată, în forma iniţială, în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform site-ului www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi cinci experţi - personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.
În intervalul iunie 1990 - ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie - 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.
Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, dintre care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.
Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.
După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ''Zilei Constituţiei României'' pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ''Zilei Constituţiei României'' (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituţiei României, conform site-ului www.cdep.ro.
Constituţia României cuprinde: Titlul I - Principii generale; Titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III - Autorităţile publice; Titlul IV - Economia şi finanţele publice; Titlul V - Curtea Constituţională; Titlul VI - Integrarea euroatlantică; Titlul VII - Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII - Dispoziţii finale şi tranzitorii.
Sursa: AGERPRES