Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, aflată de nouă luni la conducerea Parchetului European (EPPO), a oferit, în cadrul unui interviu acordat, recent, postului britanic BBC, o serie de răspunsuri care nu corespund adevărului la întrebările legate de colaborarea cu SRI și la crearea statului paralel în România. Kovesi a susținut, nici mai mult, nici mai puțin, că nu există nicio decizie a Curții Constituționale care să facă referire la ilegalitatea protocoalelor încheiate de SRI cu Parchetul din România, iar că, în ceea ce privește statul paralel, a existat o decizie pe care ea a atacat-o la CEDO, pentru că i-au fost încălcate drepturile fundamentale. Mai mult, fosta șefă a DNA a susținut că ofițerii de informații nu au lucrat niciodată în dosarele penale.
Kovesi a discutat cu jurnalistul britanic Stephen Sockur despre activitatea EPPO, despre nevoia invocată de aceasta de a aduce noi procurori în echipă, despre rezultatele DNA din perioada în care ea s-a aflat la șefia Parchetului General sau ale structurii anticorupție, fiind atinse, însă, și subiecte sensibile. Jurnalistul BBC a precizat că “este de remarcat faptul că dumneavoastră ați fost pregătită de Serviciul de Informații, iar Constituția României pune sub semnul întrebării aceste metode. Aveți ceva să vă reproșați?”. Procurorul șef al EPPO a răspuns că “nu este vorba despre metode, ci de argumente bazate pe legislație. Am primit informații de la serviciile secrete și am deschis dosarele. Investigațiile noastre au fost făcute de procurori și de polițiști, iar servciile secrete nu au lucrat la astfel de cauze.
Răspunsul frizează realitatea, în primul rând pentru că este de notorietate că dosarele mediate cuprindeau, la finalul comunicatelor de presă ale DNA, sintagma “procurorii DNA au beneficiat, în instrumentarea acestei cauze, de sprijinul ofițerilor Serviciului Român de Informații”. Apoi, există două decizii ale Curții Constituționale – una din 2016, iar a doua din 2019, care demontează implicarea SRI în dosarele parchetelor, în principal în baza protocolului încheiat de către SRI și Parchetul General care prevedea alcătuirea de echipe mixte formate din procurori și ofițeri de informații. Nu mai devreme de acum două zile, fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, declara că este mândru de această activitate și de implicarea serviciului în “combaterea infracționalității”.
Susține că deciziile CCR pe tema protocoalelor nu există
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Sephen Sockur îi relatează șefei EPPO o declarație a lui Călin Popescu Tăriceanu, conform căreia “DNA a devenit coruptă și a devenit parte a politicului, din cauza cooperării dumneavoastră cu serviciile secrete. Dacă aduceți astfel de metode în Europa, veți face mulți oameni nefericiți”. Laura Kovesi a precizat că “la nivel european voi lucra legal, așa cum am făcut-o și în România”. Jurnalistul britanic nu s-a lăsat convins și a continuat: “Curtea Constituțională a spus că ați creat un sistem paralel”. Kovesi a răspuns: “Nu există o asemenea decizie”.
Din nou, răspunsul ocolește realitatea, deoarece, în ianuarie 2019, Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu două protocoale secrete încheiate de această instituție cu SRI. Primul, din 2009, a fost semnat de însăși Laura Kovesi, pe de o parte, și de Florian Coldea, pe de altă parte. În decizia de anul trecut, CCR a arătat că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative ca SRI să execute activități de cercetare penală în orice dosar, ceea ce încalcă separația și echilibrul puterilor în stat, norme care, secrete fiind, nu au putut fi eradicate de Parlament. Curtea a mai arătat că sintagma “echipe operative comune” din acel protocol înseamnă că ofițerii SRI puteau participa direct și nemijlocit în cadrul anchetei penale, fără ca aceștia să fi avut calitatea de organe de cercetare penală”.
De altfel, în decizia anterioară, din 2016, CCR a stabilit că interceptările și mijloacele de probă obținute de parchete cu sprijinul SRI în dosare care nu vizau infracțiuni contra siguranței naționale nu pot fi folosite în dosarele ajunse în instanță, ele fiind lovite de nulitate.
Decizia CEDO, invocată intenționat, fără să aibă legătură cu subiectul
Însă cel mai interesant răspuns al Laurei Codruța Kovesi la întrebările incomode ale BBC abia acum urmează. Stephen Sokur îi atrage atenția că “citesc o decizie și sunt acuzații în ceea ce privește crearea unui sistem paralel”. Șefa EPPO spune: “În acea decizie am depus o plângere la CEDO, potrivit căreia drepturile mele au fost încălcate. În toată activitatea mea am respectat legea penală a procurorului”.
Laura Codruța Kovesi se referă, intenționat sau nu, la o altă decizie decât la aceea la care făcea trimitere jurnalistul. Ea aduce în discuție Decizia CCR din 2018, prin care președintele României, Klaus Iohannis, a fost obligat să pună în aplicare solicitarea ministrului Justiției, de a o revoca de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Este real faptul că Laura Kovesi a atacat la CEDO această revocare, însă nu decizia CCR, ci decretul, invocând faptul că nu s-a putut apăra în fața instanței de contencios administrativ. CEDO, în primă instanță, a admis cererea, în sensul că, deși a consimțit că, în legislația românească, exista posibilitatea exercitării de către Kovesi a unei căi de atac împotriva decretului de revocare, în contencios administrativ, a concluzionat că fosta șefă a DNA nu a uzat de acest drept, deoarece nu existau garanții că ar fi obținut rezultatul scontat.
Decizia CEDO a rămas definitivă, deși putea fi atacată, deoarece, din rațiuni politice, Guvernul României, instalat la putere la finalul anului trecut, nu a considerat necesar să formuleze recurs.
A recidivat
Nu este pentru prima dată când fosta șefă a DNA denaturează adevărul în legătură cu chestiuni evidente. În 2018, în singura conferință de presă susținută, după ce Tudorel Toader a formulat cererea de revocare, Kovesi a făcut referire la un raport al Inspecției Judiciare din care a citat un pasaj exact opus celui existent în acel document. Un alt episod similar se referă la infirmarea de către Kovesi a creării în cadrul DNA a unei structuri specializate în urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor. În realitate, acel serviciu a existat, în baza unui ordin intern al lui Kovesi, a funcționat până la finalul anului 2018, când, odată cu apariția SIIJ, și-a încetat activitatea, dosarele fiind preluate de noua entitate înființată prin lege.
Jurnalist britanic: “Curtea Constituțională a spus că ați creat un sistem paralel”. Kovesi: “Nu există o asemenea decizie”