Jurnalul.ro Special Anchete CSM distruge CV-ul cosmetizat al lui Kovesi. Aceasta nu are gradul profesional pentru a fi procuror european

CSM distruge CV-ul cosmetizat al lui Kovesi. Aceasta nu are gradul profesional pentru a fi procuror european

de Ion Alexandru    |   

Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ieri, plângerea prealabilă formulată de Laura Codruța Kovesi împotriva Hotărârii CSM nr. 673, din noiembrie anul trecut, prin care a solicitat acordarea, fără susținerea unui examen național, așa cum prevede legea, a gradului profesional aferent Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Fosta șefă a DNA, care și-a depus, în luna decembrie, candidatura pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, are gradul profesional de Parchet de pe lângă Tribunal, a doua cea mai de jos treaptă profesională. Asta, în condițiile în care Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului UE prevede că poate fi procuror european candidatul care deține gradul profesional cel mai înalt recunoscut în țara de unde provine. Plângerea prealabilă pe care a formulat-o și pe care a pierdut-o, ieri, Kovesi, la CSM, era o condiție obligatorie nu doar pentru ca fosta șefă a DNA să se poată califica din punct de vedere legal la candidatură, dar și pentru a putea ataca în instanța de contencios administrativ decizia CSM de anul trecut, când i-a fost respinsă, prima dată, promovarea nelegală. Numai că Laura Kovesi a ignorat acest lucru și, pe 27 decembrie 2018, a făcut plângere la Curtea de Apel București împotriva acestei decizii.

 

Un alt exemplu de necunoaștere de către Laura Codruța Kovesi a procedurilor legale în materie de drept constă în aceea că, pentru a putea ataca în instanța de contencios administrativ o hotărâre a CSM legată de promovarea în carieră, trebuie să depui o plângere prealabilă la forul care a emis această decizie. Nu a făcut-o. În 27 decembrie 2018, fosta şefă a DNA a depus, la Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti, o acţiune în vederea anulării Hotărârii CSM nr. 673 din data de 6 noiembrie 2018. Dosarul a fost înregistrat cu aceeaşi dată, însă, până în prezent, nu a fost alocat încă unui complet de judecată care să ia în discuţie chestiunea pe fond şi nici nu a fost alocat un prim termen de judecată. Se poate specula că, prin nepunerea cauzei pe rol, abia în preajma audierilor din Comisia LIBE, care s-a întrunit, ieri, pentru a „examina” candidaturile pentru desemnarea noului şef al Parchetului European, Kovesi a înțeles cum funcționează legea și a depus, la Secția pentru Procurori a CSM, plângerea prealabilă. Cauza a fost luată în dezbatere chiar ieri-dimineață, însă Secția de Procurori, care, de regulă, s-a dovedit a fi extrem de înțelegătoare cu Kovesi și cu cei mai apropiați colaboratori ai acesteia, a respins din nou pretenția fostei șefe a DNA.

Cum și-a motivat pretenția

În data de 6 noiembrie 2018, Secţia de Procurori de la CSM, sub conducerea fostului vicepreşedinte al Consiliului, Codruţ Olaru, a respins, în unanimitate, prin vot secret, cererea formulată de Kovesi, în calitatea ei de procuror cu funcţie de execuţie în cadrul Biroului Teritorial al DIICOT Sibiu şi delegată, la cererea lui Augustin Lazăr, pe o funcţie de execuţie în cadrul Serviciului de Îndrumare şi Control al Parchetului General, de recunoaştere a gradului profesional de procuror de Parchet General, în condiţiile în care fostul procuror-şef al DNA deţine gradul profesional aferent parchetului de pe lângă tribunal, iar în toată perioada în care a ocupat funcţiile cele mai importante la vârful Ministerului Public nu a susţinut niciun examen sau concurs pentru promovarea în grad. În cererea formulată către CSM, şi respinsă în unanimitate, Laura Codruţa Kovesi a arătat că, în perioada 2006-2018, a deţinut, succesiv, funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, ulterior, funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că, pentru numirea în aceste funcţii, „nu se prevedea obligati vitatea de a avea gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind reglementată o procedură diferită de celelalte funcţii de conducere”. În aceste condiţii, Kovesi este de părere că, prin faptul că a deţinut aceste funcţii, „şi având în vedere practica constantă anterioară a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care au deţinut funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie”, îi poate fi recunoscut automat şi fără concurs gradul profesional corespunzător Parchetului General. Mai mult, Kovesi a opinat că, prin hotărârea CSM ce urma să se dea în cazul cererii sale „pentru o practică unitară a dispoziţiilor legale şi pentru a nu se crea situaţii de discriminare pentru procurori aflaţi în aceeaşi  situaţie”, nu vedea alt deznodământ decât acela al aprobării cererii formulate.

 

Procurorii din CSM au refuzat să încalce legea

Secţia de Procurori de la CSM îi arată lui Kovesi că, având în vedere Statutul Judecătorilor şi Procurorilor, aflat în vigoare la data la care a fost dată afară de la DNA, „obţinerea de iure a unui grad profesional de către un procuror numit într-o funcţie de conducere la un parchet ierarhic superior ar fi trebuit stipulată în mod expres de legiuitor. În lipsa unor dispoziţii normative exprese, clarificarea voinţei legiuitorului drept o prezumţie în acest sens nu are temei”. Mai mult, CSM arată că, pe de altă parte, „promovarea în funcţii de execuţie, astfel cum a fost ea reglementată de articolele 43-45 din Legea nr. 303/2004, se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel naţional, la parchete imediat superioare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege”. În oglindă, promovarea în funcţii de conducere şi obţinerea unui grad profesional superior, cu caracter permanent, „reprezintă un drept câştigat cu caracter definitiv în evoluţia profesională a unui magistrat, spre deosebire de numirea în funcţia de conducere, care este temporară”.

Nedeținerea acestei calificări a fost ascunsă de către Kovesi în scrisoarea de candidat pe care a înaintat-o membrilor comisiei de selecție care a întocmit „lista scurtă”. La închiderea ediției, audierile din Comisia LIBE erau în plină desfășurare.

 

Regulamenul condiționează această calificare

Cu grad de parchet de pe lângă tribunal, candidatura lui Kovesi pentru postul de procuror-șef al Parchetului European este inadmisibilă, chiar conform Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului, prin care a fost pusă în aplicare forma de cooperare consolidată în ceea ce privește constituirea Parchetului European. Concret, la articolul 14, alineat 2, litera „c” al acestui Regulament, printre condițiile de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească fiecare candidat este aceea că acesta „trebuie să posede calificarea necesară pentru a fi numit ca procuror la parchetul de cel mai înalt nivel în țările  membre”. În România, cea mai înaltă calificare este gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Lucrurile, din această perspectivă, sunt mai mult decât grave, având în vedere că, în scrisoarea cu care a candidat, pe care a prezentat-o comisiei de selecție care a întocmit celebra „listă scurtă” a pretendenților la funcția de procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi a ascuns această informație. Mai mult, ea a scris că „am, de asemenea, calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de urmărire penală”.

Lucru evident fals, având în vedere atât cererea formulată, anul trecut, de Kovesi, la CSM, respinsă, cât și acțiunea în instanță care își aşteaptă soluționarea, dar şi plângerea prealabilă, care, de asemenea, a fost respinsă, ieri, de către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Noul procuror-șef al EPPO va fi desemnatprin consens al PE și al Consiliului

În ciuda acestor aspecte, Laura Kovesi a fost, audiată, ieri, în comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European. Audierile au început în jurul orei 16.30, însă la, închiderea ediției, lucrurile se aflau în plină desfășurare. Candidații, francezul Jean Francois Bohnert, care se situa pe primul loc înaintea acestor audieri, germanul Andres Ritter și Laura Codruța Kovesi au fost audiați în ordine alfabetică. Membrii Comisiei LIBE au decis că această structură va fi cea care, după audiere, va vota pe cine va propune pentru ocuparea portofoliului de procuror-şef al Parchetului European, după ce, anterior, varianta era aceea ca doar coordonatorii Comisiei să voteze. În final, șeful EPPO va fi numit prin consens de către Parlamentul European și de Consiliul UE. Noul procuror-șef își va prelua atribuțiile de la sfârșitul anului 2020.

 

Subiecte în articol: Laura Codruţa Kovesi
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri