Ea prevede că firmele, asociațiile de proprietari, cât şi persoanele fizice au obligația de a colecta toate resturile biodegradabile separat de celelalte deșeuri, în pubele maro, sau transformate în îngrășământ natural, în propria gospodărie, cu ajutorul unor containerelor individuale speciale pentru compostare individuală. Obiectivul declarat al Legii compostului, care aliniază legislația națională la prevederile Directivei UE 2018/851, este acela de a contribui la creșterea ratei de reciclare, în condițiile în care România reciclează circa 14% din deșeurile municipale, iar normele europene impun ca până în 2025 să se ajungă la 55%. La un an după intrarea ei în vigoare, trăgând linie, putem spune că de colectarea selectivă a deșeurilor „din ușă în ușă” în mediul urban s-a ales praful, iar aplicarea legii a rămas mai mult pe hârtie.
Conform legii, societățile de salubritate au obligația de a prelua deşeurile biodegradabile, colectate separat, de la cetăţeni şi societăţi comerciale, și trebuie să le transforme în îngrășământ bio pentru agricultură. Persoanele care nu separă biodeşeurile riscă amenzi cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar persoanele juridice, între 10.000 şi 20.000 de lei. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 de lei în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante şi radioactive. În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale.
Recipienți - nu, colectare selectivă - pas
După cum se poate observa, legea este foarte clară, numai că ignoră faptul că România nu are infrastructura necesară pentru realizarea compostului. Instalații de compostare continuă să lipsească la nivel național, așa că deșeurile, deși colectate separat în unele cazuri, ajung în final în același loc, adică la gropile de gunoi. Firmele de salubrizare aveau obligația să asigure recipientele necesare, special marcate, pentru colectarea deșeurilor biodegradabile, dar și acestea lipsesc, cum lipsesc și pungile maro care ar fi trebuit distribuite populației și persoanelor juridice pentru colectarea lor. Pe de altă parte, și dacă se face colectare separată, strângerea gunoiului de către firmele de salubritate se realizează, în general, la grămadă de la blocuri, singura excepție constituind-o, în unele cazuri, deșeurile reciclabile de plastic.
„«Biodeșeuri» înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul și deșeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare”.
Directiva UE 2018/851
Instalații de compostare nu avem, dar le împărțim în patru categorii
Odată cu intrarea în vigoare a legii, în cel mult șase luni ar fi trebui aprobat un set de norme tehnice și procedurile de raportare necesare firmelor de colectare/compostare, printr-un ordin comun al ministrului Mediului și al celui al Agriculturii, respectiv un ordin al președintelui Agenției pentru Protecția Mediului. Reglementările sunt extrem de clare și în ceea ce privește inexistentele instalații de compostare. Astfel, deși nu prea există, ele se împart în patru categorii, în funcţie de capacitatea de preluare, de la foarte mici, sub 1.000 t/an, la foarte mari, peste 10.000 t/an. De asemenea, fiecare instalaţie de compostare trebuie să aibă laborator acreditat sau să utilizeze un laborator extern autorizat de Asociaţia de Acreditare din România şi acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internaţional. Depozitarea acestor deșeuri la gropile de gunoi duce la eliberarea în atmosferă a unor mari cantități de metan, un gaz de seră foarte puternic, care este asociat cu schimbările climatice. Metanul este format de microorganismele prezente în depozitele de deşeuri din cauza deşeurilor biodegradabile precum alimentele, hârtia şi deşeurile provenite din grădini. De asemenea, aceste deșeuri biodegradabile emană în timpul transportului și dioxid de carbon, unul dintre cele mai răspândite gaze cu efect de seră.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei «plătește pentru cât arunci» și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural”, prevede articolul 1(3) din Legea compostului.
Bucureștiul nu mișcă nimic, dar și-a făcut plan de management
La nivelul Capitalei nu există în acest moment date disponibile privind cantitatea de deșeuri alimentare din deșeurile biodegradabile generate de populație, deși Primăria Generală a Capitalei și-a făcut un plan de gestionare al deșeurilor pentru perioada 2020-2025. Printre prevederile acestui plan se numără realizarea mai multor studii pe parcursul anului trecut, dar care nu au mai fost realizate, una din cauze fiind inclusiv existența pandemiei de COVID-19. Astfel, se prevedea realizarea unui studiu privind estimarea cantităților de biodeșeuri rezultate de la populație, de la prepararea hranei (HoReCa) și alimente expirate din lanțul comercial, realizarea unui studiu-pilot pentru stabilirea gradului de participare a populației la activitatea de compostare individuală, cuantificarea și evaluarea eficienței acestei măsuri la nivelul municipiului București, precum și a unei analize privind ponderea deșeurilor alimentare din totalul deșeurilor menajere și similar. Nu în ultimul rând, autoritățile din București trebuiau să impună anul trecut o procedură de control împotriva risipei de alimente în sectorul serviciilor de catering pe care le administrează și aplicarea principiului „prevenire deseurilor alimentare”.