Jurnalul.ro Special Anchete Laura Codruța Kovesi şi Mihaiela Moraru Iorga, date în judecată de un procuror DIICOT. Le cere daune de 100.000 de lei

Laura Codruța Kovesi şi Mihaiela Moraru Iorga, date în judecată de un procuror DIICOT. Le cere daune de 100.000 de lei

Nimic nu este imposibil în România. Aflate pe poziţii mai mult decât rivale, şefa Direcţiei Naionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul Mihaiela Moraru Iorga, cea care a fost eliminată, anul trecut, din DNA şi împotriva căreia “unitatea de elită” de la Ploieşti a întocmit un dosar de favorizare a infractorului, se vor reîntâlni, într-un proces civil, în calitate de pârâte. Fostul procuror DIICOT Ionel Tudosan, anchetat de DNA, într-un dosar instrumentat chiar de Mihaiela Moraru Iorga şi avizat de Laura Kovesi, le-a dat în judecată pe cele două şi le cere daune în valoare de un miliard de lei vechi (100.000 de RON). Tudosan, care a fost trimis în judecată, a fost achitat, încă de anul trecut de către Secţia Penală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţia fiind menţinută, definitiv, la sfârşitul lunii mai a anului curent, de către Completul de 5 judecători.

 

Un dosar de “mare corupţie” instrumentat de către DNA riscă să aibă un final neaşteptat pentru Laura Codruţa Kovesi. Pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti a fost înregistrată, în data de 6 iunie 2018, o cauză civilă având ca obiect pretenţii în valoare de 100.000 de lei. Reclamant în acest dosar este Ionel Tudosan, fost procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală. Pârâte sunt nimeni alta decât procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, şi fostul procuror DNA, Mihaiela Iorga Moraru.

Din informaţiile existente până în acest moment, cauzei urmează să-i fie alocat un prim termen de judecată.

 

Urmărit penal şi pus sub control judiciar

Ionel Tudosan a fost pus sub urmărire penală, în iunie 2015, de către Mihaiela Iorga Moraru, într-un dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la şantaj, împotriva sa fiind instituită măsura controlului judiciar. Inculpat principal în această cauză instrumentată de DNA acum trei ani este Marius Radu Vlădoianu, la data faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, acesta din urmă fiind acuzat de trafic de influenţă şi şantaj, pe numele său fiind emisă, tot în luna iunie a anului 2015, o ordonanţă de reţinere, iar, ulterior, acesta fiind arestat preventiv. Mai târziu, a fost plasat în arest la domiciliu. Mihaela Iorga Moraru, procuror de caz, a finalizat dosarul în mai puţin de o lună de zile, iar, în data de 3 iunie 2015, a trimis cauza spre judecare, la Secţia Penală de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

Acuzaţiile Mihaielei Iorga Moraru

Concret, procurorul de caz susţine în rechizitoriul întocmit că, în perioada iulie 2012 – septembrie 2013, Marius Radu Vlădoianu, cu ajutorul unei alte persoane, a pretins de la un martor denunţător sume de bani totalizând aproximativ 7.000 de euro şi un comision de 20% din valoarea unui contract sau 20% din suprafaţa terenului aflat în litigiu pe rolul instanţei, pentru a-şi exercita influenţa asupra magistraţilor judecători, astfel încât persoana denunţătoare să obţină o hotărâre favorabilă într-o cauză civilă privind reconstituirea dreptului de proprietate, aflată în recurs, iar pe de altă parte, pentru a-i facilita o executare silită. 

Ulterior, în perioada iunie 2014- februarie 2015, pentru a obţine o sumă de bani necesară acoperirii prejudiciului stabilit de organele fiscale (peste 1 milion lei) într-un dosar ce viza o societate comercială în care persoana de legătură şi soţia procurorului aveau interes, Vlădoianu a exercitat presiuni asupra unor oameni de afaceri sirieni ce au avut relaţii contractuale cu respectiva societate, pentru a-i determina să suporte acel prejudiciu. Procurorul i-ar fi constrâns pe respectivii sirieni să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru un imobil la un preţ supraevaluat, care să acopere prejudiciul şi să asigure un profit pentru el şi pentru persoana de legătură, “adresându-le ameninţări că va fi deschis un dosar pe numele lor la DIICOT Bucureşti”.

 

Cum a fost introdus procurorul Tudosan în acest dosar

Rechizitoriul mai arată că afaceriştii sirieni au fost contactaţi de un apropiat al procurorului Vlădoianu, care i-a ameninţat că le-a făcut o sesizare la procurorul Ionel Tudosan, care însă nu a fost înregistrată în evidenţele DIICOT. “În luna februarie 2015, oamenii de afaceri sirieni au fost citaţi la DIICOT Bucureşti de procurorul Tudosan Ionel, fără ca acesta să fie învestit cu soluţionarea vreunei cauze care să privească persoanele anterior menţionate. Mai mult, procurorul a efectuat acte de urmărire penală fără să existe o cauză pe rolul DIICOT. În acest fel, inculpatul Tudosan Ionel l-a ajutat pe Vlădoianu Marius Radu să îi constrângă pe oamenii de afaceri sirieni să cumpere imobilul la preţul impus, prin deschiderea unui dosar penal pe numele acestora şi citarea acestora la DIICOT Bucureşti, în perioada în care Vlădoianu Marius Radu purta cu aceştia negocieri de încheiere a tranzacţiei, creându-le acestora convingerea că Vlădoianu Marius Radu are influenţa necesară pentru a le provoca probleme dacă nu dau curs solicitării”, se arată în rechizitoriu.
 

Promisiune făcută de fostul anchetator: “Procurori habarnişti. Urmează reversul!”

Toate aceste acuzaţii aduse împotriva procurorului DIICOT Ionel Tudosan au picat precum popicele în instanţă. Mai întâi, la Secţia Penală de la Înalta Curte, care, la data de 31 ianuarie 2017, a decis achitarea sa pentru complicitate la şantaj. Marius Radu Vlădoianu a fost, de asemenea, achitat pentru şantaj, fiind condamnat, în schimb, la trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

Atât Vlădoianu, cât şi DNA au atacat decizia Înaltei Curţi cu apel, la Completul de 5 judecători. La trei ani de la declanşarea acestei anchete, instanţa de apel a decis, în data de 30 mai 2018, să respingă toate apelurile, ca nefondate. Procurorul DIICOT Ionel Tudosan a fost, astfel, achitat definitiv. Însă instanţa l-a obligat să plătească suma de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. În schimb, cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelului Direcţiei Naţionale Anticorupţie au rămas în sarcina statului.

Ionel Tudosan scria, imediat după sentinţa finală, pe pagina sa de Facebook: “Trei ani de umilinţe, denigrări, minciuni la adresa mea, au încetat azi, instanţa supremă, în complet de 5 judecători, menţinând soluţia de achitare de la fond. A fost nevoie de 8 judecători, fond şi apel, să arate unor procurori habarnişti ce este aceea o infracţiune. Şi cu astfel de oameni eu mă consideram coleg! Urmează însă şi reversul. De data asta pe cinstite!”.

 

Dosarul DNA, făcut praf de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a beneficiat, potrivit unui comunicat de presă, de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri