Varză murată și hrean, un pic de usturoi sau lapte rece ori iaurt, nu e deloc greu să le găsim în frigider, la nevoie, transmite cumvaplace.ro.
Varza murată
Varza murată nu apare deloc din întâmplare în rețetele cu carne de porc tocată, fie că sunt sarmale, fie varză a la Cluj. Datorită antioxidanților și fibrelor, ajută la digestia mâncărurilor grele și a cărnii roșii, fiind un mare ajutor în lupta cu tranzitul intestinal și cu kilogramele în plus. Varza murată este bogată în substanţe nutritive, vitamina C, vitamina antioxidantă care ajută la fortificarea sistemului imunitar, la revitalizare şi tonifiere.
De asemenea, în varza murată se găsesc aşa numitele „bacterii prietenoase”, care reglează flora intestinală. În plus, zeama de varză murată consumată pe stomacul gol ne ajută și după o petrecere de pomină, în care alcoolul a curs mai mult decât am prevăzut și ne-am trezit mahmuri.
Folosirea verzei murate în alimentație are o lungă tradiție, iar medicii chinezi o recomandau ca hrană zilnică în meniul muncitorilor, împreună cu mărar, leuștean, semințe de chimen și ienupăr. Rețeta a ajuns ulterior în Rusia, însă europenii au păstrat o vreme distanța, poate și din cauza mirosului de murătură… adevăratele beneficii au fost demonstrate însă pe mare, după ce căpitanul britanic James Cook a introdus varza murata în meniul marinarilor, ferindu-i, astfel, de avitaminoză.
Deși cu multe calități, varza murată nu este recomandată pacienților hipertensivi sau celor cu probleme la rinichi, mai ales din cauza conținutului mare de sare.
Hreanul
În mitologia greacă, hreanul se spune că valorează cât greutatea lui în aur… sau cel puțin asta ar fi transmis oracolul din Delphi. Mulți nu îl tolerează din cauza mirosului puternic, a sulfurii de alil, substanță prezentă și în usturoi și ceapă, iar alții dau vina pe gustul lui iute. Ei bine, poate dacă am ști de cât ajutor ne este în lupta cu alimentele grele din această perioadă, am fi ceva mai indulgenți cu el. Pe lângă cârnați, este foarte potrivit, vă asigură bănățenii, care preferă hreanul ras, amestecat cu smântână din belșug și un pic de miere sau zahăr, cu un strop de oțet. Noi vă propunem și în altă variantă, dar tot cu smântână, sau chiar cu sfeclă. Oricum ar fi, trebuie să știți că stimulează digestia alimentelor la care a fost adăugat, are efecte antiscorbutice, tonice, revulsive, diuretice și chiar de antibiotic.
Usturoiul
Hipocrate a prescris usturoiul pentru o gamă largă de afecțiuni și boli și a promovat utilizarea acestuia pentru tratarea problemelor respiratorii, a paraziților, a digestiei lente și a oboselii. Cum pe noi ne preocupă digestia lentă mai ales în zilele cu mese întinse, împărătești sau pantagruelice, depinde cât de prietenos vreți să priviți situația, este bine să îl avem la îndemână.
Efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor digestive sau a pneumopatiilor. În afară de efectul antimicrobian, are și efect contra viermilor intestinali.
Laptele și zerul
Zerul din lapte, substanță care rămâne după producerea brânzeturilor, conţine aminoacizi şi o cantitate mare de proteine, fiind indicat să se consume pentru a avea energie, chiar şi la mic dejun, pe stomacul gol. Cum este bogat în complexul de vitamina B, care contribuie la curăţarea vaselor de sânge şi la scăderea nivelului de colesterol, zerul ajută la eliminarea toxinelor, protejează flora intestinală și îmbunătăţeşte digestia.
În plus, zerul intră la capitolul lactate alcaline, adică recomandate inclusiv celor care suferă de hiperaciditate. Și este indicat și celor care suferă mai ales în aceste zile de hiperaciditate, din cauza abuzului alimentar.
Laptele proaspăt, adică nefiert, nepasteurizat, rece, face și el parte din categoria produselor ne-acide, deși din familia lactatelor, așadar recomandat în zilele când mâncarea multă ne-a creat probleme de aciditate stomacală. Este mai greu de găsit dacă nu aveți vreo văcuță prin preajmă sau un automat de lapte, cum au apărut în multe locuri din țară, dar poate vă petreceți sărbătorile la vreo agropensiune sau într-un loc minunat unde leacurile tradiționale sunt în fiecare bucătărie.
V-am mai povestit noi și despre țuica fiartă cu chimen, pe care cei care au trecut prin Apuseni știu că localnicii o numesc ”crampă”, însă probabil pe aceasta sau o rețetă similară ați descoperit-o și singuri, nu de alta dar țuica fiartă și vinul fiert sunt de neegalat în lupta cu frigul de dinăuntru sau de dinafară!