Jurnalul.ro Special Filajul, ridicat la rang de artă: Poliția de Frontieră, Jandarmeria și Imigrările ne-ar putea filma oricând, în public, fără să ceară consimțământul

Filajul, ridicat la rang de artă: Poliția de Frontieră, Jandarmeria și Imigrările ne-ar putea filma oricând, în public, fără să ceară consimțământul

de Ion Alexandru    |   

Parlamentul are în dezbatere un proiect de lege nou-nouț, inițiat de mai mulți deputați PNL, prin care se dorește autorizarea Poliției de Frontieră, a Jandarmeriei Române și a Inspectoratului General pentru Imigrări de a fotografia, filma și înregistra în spațiul public fără consimțământul persoanelor vizate.

Mai mult, Jandarmeria primește autorizarea de a preleva amprente digitale sau palmare. Toate aceste date urmează a fi păstrate de instituțiile în cauză timp de șase luni de la obținerea lor, după care trebuie distruse. Structurile MAI ar putea, de asemenea, să acceseze imediat orice imagine surprinsă de camerele de supraveghere ale autorităților publice și ale persoanelor juridice de drept public sau privat, fără nicio altă condiționalitate, cu excepția celor surprinse de sistemele de supraveghere deținute de entitățile care acționează în domeniul apărării și securității naționale. 

Un grup de deputați liberali, printre care Cristina Trăilă, Lucian Bode, Dan Laurențiu Leoreanu și Florin Roman, a depus, săptămâna trecută, la Parlament, un proiect de lege prin care intenționează modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii publice. 

Aceștia arată că propunerea legislativă înaintată vizează o „necesitate de adaptare a activităților desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne la legislația specifică protecției datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul general privind protecția acestor date”. Mai mult, deputații în cauză susțin că „proiectul asigură mecanismul prin care toate datele cu caracter personal prelucrate la nivelul structurilor MAI să îndeplinească cerința de a fi adecvate, relevante și să nu depășească ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt colectate și prelucrate ulterior”.

În documentul citat, se mai precizează că „dreptul structurilor MAI, prin Aparatul Central, cu competențe în gestionarea situațiilor speciale și de criză din domeniul ordinii publice și situațiilor de urgență, de a accesa, în mod direct și gratuit, în timp real, înregistrările video surprinse de sistemele de monitorizare, prin camerele de supraveghere a spațiilor publice, aparținând autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept public sau privat, este o necesitate în acest moment”.

 

Acces gratuit, direct și în timp real la camerele de supraveghere

Astfel, proiectul de lege dorește să modifice și să completeze legislația în baza căreia funcționează Poliția de Frontieră, în sensul că, „în scopul realizării activităților de prevenire, depistare, identificare sau urmărire penală a infracțiunilor, de prevenire și de cercetare a faptelor ilegale, precum și de menținere a ordinii și liniștii publice, acțiunile polițiștilor de frontieră în spațiile publice pot fi înregistrate, cu mijloace foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate”.

Mai mult, „Poliția de Frontieră este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, măsurile specifice cu privire la activități desfășurate în locuri publice din zona de competență, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale ori tulburarea ordinii și siguranței publice”.

De asemenea, Poliția de Frontieră „este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt montate în scopul prevenirii pătrunderii, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau al supravegherii traficului rutier care aparțin administrației publice centrale și locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”.

Totuși, este introdus un articol care prevede că se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute în înregistrările fotografice ori în înregistrările audio-video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, „cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege”. Potrivit acestui proiect, Poliția de Frontieră poate deține aceste înregistrări o perioadă maximă de 6 luni, cu excepția situațiilor în care sunt folosite în cadrul unor proceduri judiciare, după care trebuie distruse.

 

Datele pot fi păstrate o jumătate de an

Modificări similare se doresc a fi operate și asupra legislației privind Jandarmeria Română sau a Inspectoratului General pentru Imigrări. Conform acestor propuneri, Jandarmeria Română primește prerogative de a prelucra amprentele digitale și amprentele palmare. Dar, ca și în cazul Poliției de Frontieră, și Jandarmeria  va putea să înregistreze și să fotografieze, fără consimțământul persoanelor vizate, dar și să fixeze ocazional tehnică de filaj, tot fără consimțământul persoanelor vizate. 

În continuare, propunerea legislativă vizează ca polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări să fie autorizați să înregistreze foto-audio-video, fără consimțământul persoanelor vizate, acțiunile desfășurate în spațiul public și să păstreze aceste înregistrări timp de 6 luni.

Ministerul Afacerilor Interne, în scopul monitorizării situației operative și asigurării managementului integrat al situațiilor de criză și speciale, ar urma să fie, la rândul lui, autorizat să acceseze, în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat ori ale organelor administrației publice centrale și locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Interesant este că „măsurile organizatorice și tehnice în care se realizează și se stochează înregistrările realizate prin mijloace foto-audio-video sau alte mijloace din dotare, precum și limitările de utilizare a acestora de către Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria Română și Inspectoratul General pentru Imigrări, precum și măsurile pentru protejarea înregistrărilor și a datelor cu caracter personal, colectate prin intermediul acestora, se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, iar acest ordin „se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Legea așteaptă avizele la începutul anului viitor

Proiectul de lege în discuție a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 12 decembrie 2023 și prezentat Biroului Permanent în data de 18 decembrie 2023. 

Prima dată, legea va fi dezbătută de Camera Deputaților, Sentul fiind camera decizională. Până atunci, inițiativa se află în consultare publică până pe data de 18 ianuarie 2024.

Propunerea a fost trimisă spre avizare și puncte de vedere. Consiliul Economic și Social trebuie să emită avizul consultativ până pe data de 8 ianuarie 2024, iar Consiliul Legislativ până pe data de 16 ianuarie 2024. Guvernul are termen să transmită punctul de vedere tot până pe 16 ianuarie 2024, iar avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) este așteptat până pe data de 25 ianuarie 2024.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri