În Comisia pentru Apărare însă a fost admis un amendament al senatorului UDMR Cseke Attila, prin care a fost introdusă, totuși, o excepție, atunci când intervine reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească. Nici cei dovediți, prin hotărâri definitive, că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității nu vor mai putea fi decorați, conform acestui proiect de act normativ.
Proiectul în discuție a fost înregistrat, încă din această vară, la Senatul României, sub numărul L 479/2023 și reprezintă o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României. Legea este inițiată de deputații PSD Alfred Simonis și Ovidiu Popa, alături de deputații Grupului Minorităților Naționale Silviu Vexter și Ovidiu Ganț.
Aceștia arată, în cuprinsul expunerii de motive care stă la baza proiectului de lege, că decorațiile statului român reprezintă cel mai înalt mod de recunoaștere a meritelor unei persoane și sunt acordate cetățenilor români pentru servicii excepționale aduse României și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în comunitate. Totodată, conform reglementărilor aflate în vigoare, decorațiile pot fi conferite și cetățenilor străini pentru contribuția deosebită la progresul umanității, la promovarea păcii și a democrației în lume, la dezvoltarea relațiilor de colaborare și de prietenie cu România sau pentru fapte și servicii remarcabile aduse statului și poporului român.
„În țara noastră, acordarea decorațiilor este reglementată de Legea 29/2000 privind sistemul național de decorații al României. Cei care au fost onorați cu distincțiile statului român trebuie să fie persoane de înaltă calitate morală, asupra cărora nu trebuie să planeze nicio umbră de îndoială”, subliniază parlamentarii care au inițiat acest proiect de lege.
Cum arată modificările propuse
În acest sens, articolul 51 din legea citată reglementează retragerea decorațiilor și pierderea calității de membru al unui ordin pentru persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau pentru fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.
Inițiatorii susțin că proiectul de lege cu care s-au prezentat în fața Parlamentului „a apărut ca urmare a necesității de a reglementa cu claritate condițiile în care cetățenii pot primi aceste distincții ale statului român”. „Astfel, se dorește interzicerea acordării decorațiilor pentru anumite categorii de cetățeni, prin introducerea unui nou articol, 3 indice 1, în care să se prevadă că «decorațiile nu pot fi conferite cetățenilor pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, prin care se constată că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității și care au desfășurat activități de poliție politică, precum și cetățenilor pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate»”, se mai arată în documentul citat.
Inițiatorii sunt de părere că această completare este necesară pentru definirea clară și precisă a standardelor pe care cetățenii trebuie să le îndeplinească pentru a fi decorați de statul român.
Se face excepție dacă a intervenit reabilitarea
Inițiativa legislativă, depusă în Parlament încă din data de 6 iunie 2023, a primit avize favorabile atât din partea Consiliului Legislativ, cât și din partea Consiliului Economic și Social (CES). Apoi, abia în data de 11 octombrie 2023, Comisia Juridică, de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări, împreună cu Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senat au aprobat, cu unanimitate de voturi, transmiterea către Plen a unui raport comun de admitere.
A existat un singur amendament, formulat de senatorul UDMR Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării, conform căruia decorațiile nu mai pot fi conferite celor declarați, în mod definitiv, că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității și au desfășurat activități de poliție politică, precum și cetățenilor pentru care există o hotărâre definitivă de condamnare la pedepse privative de libertate, însă „cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească”.
Legea se află, în prezent, în procedură de vot la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Camera Deputaților este forul decizional.
Actualul președinte, decorat, în 2008, de un colaborator dovedit al serviciilor secrete comuniste
Interesant este că nici reglementarea aflată în vigoare, nici forma prin care această reglementare urmează să fie completată nu conține o prevedere care să stabilească ce se întâmplă în situația în care nu cel decorat, ci cel care a conferit decorația este găsit, prin hotărâre judecătorească definitivă, drept colaborator al Securității și că a desfășurat activități de poliție politică. Un astfel de caz este al ex-președintelui României Traian Băsescu, despre care ÎCCJ a stabilit definitiv, în primăvara anului trecut, că a turnat la Securitate sub numele de cod „Petrov”. Printre personalitățile decorate de Băsescu se află actualul președinte al României, Klaus Iohannis. Acesta din urmă a primit de la „Petrov”, în ianuarie 2008, Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler pentru meritele pe care le-a avut în organizarea și desfășurarea proiectului „Sibiu - Capitala Culturală Europeană 2007”.
Klaus Iohannis a retras, în 2019, mai multe decorații unor foști demnitari care au suferit condamnări definitive la pedepse privative de libertate. Printre aceștia se numără fostul prim-ministru Adrian Năstase sau fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea.
Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, cu doar câteva ore înainte ca președintele României, Klaus Iohannis, să efectueze o vizită inedită în Ungaria, o decizie definitivă prin care a consfințit retragerea Ordinului Național „Steaua României” fostului europarlamentar Laszlo Tokes, un apropiat al premierului de la Budapesta, Viktor Orban. Medalia a fost retrasă în 2016, ca răspuns la atitudinea lui Tokes din vara anului 2013, când i-a cerut premierului maghiar „protectorat pentru Transilvania”.