Probleme de constituționalitate, elemente care pot introduce discriminarea între regimul fiscal aplicabil cetățenilor români în comparație cu cetățenii străini sau cu apatrizii, încălcarea dreptului la proprietate privată și o lungă serie de inadvertențe au fost identificate de Consiliul Legislativ în cuprinsul proiectului legii austerității, pentru care Cabinetul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Ședința în care a avut loc prezentarea măsurilor de austeritate a fost amânată cu o oră, după ce, în prealabil, Executivul s-a reunit la Palatul Victoria pentru a analiza amendamentele depuse textului inițial și mai ales după ce președintele României, Nicușor Dan, i-ar fi convocat pe premier și pe mai mulți miniștri la Palatul Cotroceni, pentru a bate palma pe forma finală a legii respective. Opoziția a redactat, între timp, textul moțiunii de cenzură pe care o va depune în termen de trei zile de la angajarea răspunderii, AUR având, teoretic, semnăturile pentru a depune moțiunea, dar neavând voturile necesare pentru a dărâma Guvernul Bolojan. O prevedere din Constituție lasă o portiță deschisă președintelui României de a „jongla” cu aceste măsuri de austeritate chiar și după ce legea va fi considerată adoptată de către Parlament, putând solicita reexaminarea ei. Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan își va exercita această atribuție, având în vedere că proiectul legii austerității încalcă promisiunea pe care președintele a făcut-o în timpul campaniei electorale, conform căreia TVA nu va crește în mandatul său.
Proiectul de lege privind implementarea unor măsuri de austeritate bugetară, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, este făcut „praf” de Consiliul Legislativ, în avizul pe care instituția citată l-a adoptat. Chiar dacă este un aviz favorabil, el cuprinde 17 pagini de observații și propuneri din care rezultă faptul că textul și propunerile legislative analizate încalcă o serie de drepturi fundamentale, prevăzute atât de Constituția României, cât și de CEDO.
Consiliul Legislativ critică, printre altele, modificările propuse de Guvern la articolul II, punctele 14 - 19, din acest proiect legislativ, prin care se propun intervenții asupra articolului 154 din Codul Fiscal.
Spre exemplu, se prevede că literele „c” și „d” ale alineatului 1 de la articolul 154 Cod fiscal se abrogă. În forma actuală, prevederea legală exceptă de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate a „soțului, soției și părinților fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate”, dar și „persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, persoanelor deportate ori constituite în prizonierat; prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice între anii 1945 - 1989; prin OUG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutare de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 august 1940 până la 6 martie 1945 pe motive entice; precum și prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război”.
CASS pentru personalul monahal și pentru cei plătiți cu venitul minim garantat
O altă critică adusă de Consiliul Legislativ este abrogarea literei „h” a alineatului 1 din același articol 154, referitoare la scutirea de la plata CASS a persoanelor fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la 4.000 de lei lunar, inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală.
Tot negativă este și referirea cu privire la intenția Guvernului de a introduce, în corpul legii, la același articol și la același alineat, a unei noi litere, „h indice 2”, potrivit căreia sunt scutite de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate „persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 3.000 de lei inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate”.
De asemenea, nu este agreată de către Consiliul Legislativ nici abrogarea literelor „j”, „k”, „l” și „o” de la articolul 154 alineat 1 Cod fiscal.
Practic, se abrogă scutirea de la plata CASS a persoanelor care beneficiază de indemnizație de șomaj sau alte drepturi de protecție socială, persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii Adopției, persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii venitului minim garantat, și nici… personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului General pentru Culte”.
Românii, mai puține drepturi decât cetățenii străini
Prin intermediul unui document exploziv, Consiliul legislativ semnalează că „cetățenii români nu se pot bucura, în România, de mai puține drepturi decât cetățeni străini sau apatrizi”. „Cetățenilor români nu li se pot stabili, prin legile interne, obligații fiscale sau de altă natură mai mari, vizând aceleași aspecte (spre exemplu, dreptul la sănătate și obligațiile aferente acestui drept și sprijinul acordat pentru creșterea copilului de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap), decât cetățenilor străini sau apatrizilor, astfel fiind încălcată însăși esența noțiunii de cetățeni”, se arată în acest aviz.
Potrivit sursei citate, în OUG 96/2004, la articolul 4, alineat 2, se precizează că destinatarii acestuia, anumiți cetățeni străini, beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, „fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată”.
Consiliul Legislativ mai arată că „în OUG 96/2004, la articolul 15 alineat 1, se prevede că persoanele singure care au în creștere sau în îngrijire un copil de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, au dreptul la un sprijin financiar pentru creșterea copilului în cuantum egal cu nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copilului”.
Plasarea în inferioritate și în inegalitatea de tratament
„Se observă că aceste persoane, cu toate că li se acordă o sumă lunară în cuantum egal cu nivelul minim al indemnizației pentru creșterea copiilor, pentru care, indiferent de nivel, potrivit normelor preconizate de Guvernul Ilie Bolojan, urmează a se plăti CASS, nu vor avea aceeași obligație fiscală de plată a CASS, cu toate că sunt cetățeni străini, ca și cetățenii români aflați în aceeași situație, care cresc unul sau mai mulți copii, pe aceștia din urmă statul român poziționându-i într-o situație de inferioritate și de inegalitate de tratament”, se mai arată în avizul adoptat de Consiliul Legislativ.
Aceeași observație se face și referitor la „discriminarea cetățenilor români în raport cu cetățenii străini”, care este valabilă „în mod corespunzător și pentru persoanele prevăzute la articolul 154 alineat 1, litera «o» din Codul Fiscal (personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte - n.red.)”.
Se încalcă separația puterilor în stat. Hotărârile judecătorești definitive, aplicate după 5 ani
Un alt viciu major identificat în acest proiect de lege se referă la articolul XXIII, alineatele 1, 2 și 3. Mai exact, Guvernul vrea ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, să fie făcută eșalonat.
Mai exact, să se plătească 5% din valoarea titlului executoriu în primul an, 10% în cel de-al doilea an, 25% în anul al treilea, 25% în anul al patrulea și 35% în anul al cincilea.
Aceeași procedură ar trebui să se aplice și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislația privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, dar și a celor având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din instituțiile și autoritățile publice.
Conform Consiliului Legislativ, o asemenea măsură „ar fi de natură a nesocoti hotărâri judecătorești care deja beneficiază de autoritate de lucru judecat, ceea ce ar contraveni principiului separației puterilor în stat”.
Instituția mai semnalează și posibila afectare a dreptului de proprietate, având în vedere faptul că 60% din sumele care trebuie recuperate ar putea fi primite abia începând cu al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie. „Soluția poate aduce atingere prevederilor constituționale referitoare la ocrotirea dreptului la proprietate privată și Protocolului la Convenția CEDO”, arată Consiliul Legislativ, care adaugă că prevederile preconizate de Guvern încalcă și Decizia CCR nr. 528/2013. „Neexecutarea de către un stat a unei hotărâri judecătorești pronunțată împotriva acestuia poate constitui o încălcare a dreptului oricărei persoane de acces la instanță, consacrat de CEDO”, se mai arată în acest aviz.
Opoziția a anunțat că depune moțiune de cenzură. Președintele Nicușor Dan are dreptul să ceară reexaminarea legii
Opoziția parlamentară, mai exact formațiunea AUR, a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, odată cu angajarea răspunderii pe acest proiect de lege. Mai mult, AUR a și redactat textul moțiunii, anunțând că, în opinia reprezentanților acestei formațiuni politice, „deficitul bugetar a explodat începând cu ultimele săptămâni ale anului 2019. „Motivația ministrului de Finanțe de la acea vreme, Florin Cîțu, a fost «stimularea economiei» prin plata anticipată a tuturor datoriilor statului către firmele cu care avea contracte”.
Cei de la AUR susțin că, mai apoi, „sub pretextul pandemiei de COVID-19, au fost realizate cheltuieli care de care mai fanteziste” și că „urmare a cheltuielilor deșănțate făcute de Guvernul Orban (…), Coaliția formată din PNL-USR-UDMR, instalată după alegerile parlamentare din anul 2020, a adus țării deficite astronomice, de 9,2% în 2020 și de 7,1% în 2021”. Ulterior, se mai arată în acest document, „deficitul energetic, combinat cu liberalizarea prețurilor, a declanșat o spirală inflaționistă, inflația oficială escaladând la 13,8% în 2021 și menținându-se la 10,4% în 2023. Iar deficitul bugetar în 2023 a ajuns la 9,3%”.
AUR arată că „opoziția nu poate accepta Legea austerității propusă de Cabinetul condus de Ilie Bolojan”, deoarece „partidele actualei Coaliții guvernamentale sunt singurii vinovați de situația bugetară actuală și este profund imoral să repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o”.
„Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a introduce recesiune și scăderea nivelului de trai. Creșterea taxelor pe consum va produce creșterea necontrolată, la nivelul de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist. Costul austerității este repartizat doar românilor, în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creșteri ale fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face. Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiect reducerea risipei sau a furtului din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate - suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depășind anual 20 de miliarde de lei”, se mai arată în acest text al moțiunii de cenzură.
„Portiță” pentru președinte
AUR, împreună cu POT și cu SOS România, care constituie, în acest moment, opoziția parlamentară, au numărul necesar de semnături pentru a înainta această moțiune de cenzură, însă nu au numărul de voturi pentru a putea dărâma Guvernul Bolojan.
Potrivit articolului 114 din Constituție, referitor la angajarea răspunderii Guvernului, Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis prin această moțiune de cenzură, atunci proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
Constituția lasă președintelui României o portiță deschisă, deoarece prevede că „în cazul în care președintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere”.
Interesant este că ieri, înainte ca Guvernul să se prezinte în fața Parlamentului, președintele Nicușor Dan i-a chemat la Palatul Cotroceni pe mai mulți miniștri, dar și pe prim-ministrul Ilie Bolojan. Întâlnirea s-a prelungit, motiv pentru care Guvernul s-a reunit pentru a accepta sau a respinge amendamentele abia la ora 14.30. Iar ședința de plen a început la ora 17.10, ea aflându-se în plină desfășurare la ora închiderii ediției.