Peste numai o lună şi jumătate toate magazinele şi furnizorii de servicii care au o cifră de afaceri peste 10.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să-şi instaleze POS-uri care să permită plata cu cardul. Totodată şi instituţiile statului care încasează impozite, taxe sau amenzi sunt obligate să permită plata prin carduri. Numai că timpul este foarte scurt, iar problemele sunt multe şi costisitoare.
În nici două luni, zeci de mii de comercianţi ar trebui să-şi instaleze POS-uri pentru a permite plata cu cardurile de debit sau de credit. O parte dintre ei sunt la ţară sau în oraşe mici, iar efortul financiar pentru înrolarea în acest sistem este foarte mare. Pe lângă costul unui POS, care se ridică la 200-300 de euro, comerciantul trebuie să aibă un abonament la un provider de Internet şi altul la un serviciu de telefonie performant ca să se poată adapta în sistemul de plată securizat cu cardul.
Nici instituţiile statului nu sunt pregătite să aplice legea de la 1 ianuarie 2017. Gheorghe Anghel, director executiv la Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERC), spune că pe teren există o sumedenie de piedici care vor întârzia aplicarea acestei legi. “În teren ne lovim de o situaţie mai gravă, există 2.800 de primării în care gradul de informatizare e foarte jos, în care nu există sau există un Internet foarte slab, în care bazele de date nu sunt compatibile unele cu altele, iar efortul de înrolare pentru deschiderea POS-urilor va fi masiv”, a declarat oficialul APERC, organizaţie care gestionează ghişeul.ro. În plus, instituţiile statului care încasează bani de la clienţi nu au bugetate aceste costuri şi există temerea că nu se vor putea conforma până la finele anului.
Paradoxal, deşi legea impune clar amenzi pentru cei care nu-şi vor instala POS-uri până la 1 ianuarie 2017, normele de aplicare nu există încă. Până la apariţia acestora, orice activitate este blocată. Amenzile pentru nerespectarea legii variază între 5.000 şi 50.000 de lei.
Magazinele nu mai sunt obligate să acorde, la cerere, până la 200 de lei bani lichizi clienților, aşa cum prevedea iniţial proiectul de lege. Pot face acest lucru numai dacă doresc să scape de cash sau să-şi atragă clienţi în magazin. Operațiunea este bine venită pentru clienţii de la țară pe care-i scuteşte de efortul de a căuta un bancomat din care să scoată bani.
Băncile vor să ajungă la ţară cu cardurile
Clienţii de la ţară sunt foarte puţini bancarizaţi, iar băncile se bat acum numai pe românii din oraşele mari. De aceea, mulţi bancheri văd, în ciuda costurilor ridicate, o oportunitate de a ajunge la clienţii rurali prin ATM-urile amplasate la comercianţii de la sate. Idee e că după montarea ATM-urilor, bancherii se vor duce cu oferte concrete pentru carduri de debit către aceste persoane. Băncile sunt obligate de Legea cash-back ca la solicitarea comercianților să instaleze terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării. Totodată, tot ele trebuie să asigure infrastructura și dotările necesare, în vederea realizării transferului între contul de card și contul beneficiarilor a sumelor plătite, precum și pentru acordarea de avansuri de numerar la terminalele de plată.