În România, legislaţia este adaptată în primul rând nevoii de a veni în ajutorul infractorilor, în detrimentul victimelor. Sub pretextul unei presupuse posibilităţi de reinserţie a acestora în societate, după o perioadă de detenţie, legea permite diminuarea drastică a pedepselor cu închisoarea pentru criminali. O altă problemă legislativă este legată de ordinul de protecţie, pe care doar instanţa de judecată îl poate dispune, dacă o victimă cere sprijin din partea autorităţilor, atunci când este ameninţată cu moartea. Poliţia nu are prea multe posibilităţi de a interveni atunci când primeşte o plângere din partea unei persoane ameninţate, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti, pentru că intervenţia s-ar considera abuz. „Ordinul de restricţie sau cel de interdicţie sunt dispuse de judecătorie. Problema cea mai gravă este legată de timp, în aceste cazuri, chiar şi dacă trec trei zile de la depunerea plângerii, până la emiterea ordinului. Ar fi nevoie de o schimbare legislativă, cu măsuri mult mai ferme. Ar fi nevoie de tribunale specializate, care să poată rezolva în cel mai scurt timp astfel de situaţii. La Braşov este un tribunal pentru minori şi familie, un proiect-pilot. În alte ţări sunt astfel de tribunale specializate, care pot judeca aceste cazuri cu celeritate”, explică Rodica Vlaicu, preşedintele Tribunalului de Arbitraj Dâmboviţa.
Tânăra care a fost ucisă joi noaptea la Constanţa nu a mai avut timp să ceară ordin de protecţie în instanţă. Cel care o ameninţase a intrat în casă şi a ucis-o cu un cuţit, chiar în faţa copiilor, a iubitului şi a tatălui ei. Victima depusese o plângere la Poliţie, cu o săptămână în urmă. Criminalul, Nicolae Guciu, are 44 de ani şi a fost eliberat condiţionat cu doi ani în urmă, după 20 de ani de închisoare pentru o dublă crimă. A fost considerat reintegrabil şi chiar liniştit, ca toţi ceilalţi recidivişti eliberaţi în ultimii ani, conform legii. „A fost modificată legea, la finalul anului trecut, astfel încât instanţa să dea decizia pentru ordinul de protecţie cu celeritate, adică în cel mult 72 de ore, dar şi aşa este foarte mult. În Austria, Poliţia are dreptul să ia această măsură pe loc şi să-l reţină pe infractor. Acolo există şi un serviciu telefonic de urgenţă pentru situaţii de acest fel, unde răspund psihologi foarte bine pregătiţi, există bugete locale alocate pentru victime, astfel încât acestea să se poată adăposti. Statul protejează victimele, care primesc adăpost, loc de muncă, şcolarizare pentru copii şi tot ce mai au nevoie”, explică avocata Mihaela Olaru.
Închisoarea pe viaţă înseamnă cel mult 20 de ani după gratii pentru un condamnat cu vârsta de până în 65 de ani şi doar 15 ani pentru cei care au depăşit vârsta de 65 de ani. Mulţi infractori sângeroşi, chiar şi criminali în serie, au fost eliberaţi în ultimii ani, pentru „bună purtare”, iar mulţi dintre ei au recidivat la scurt timp. Ordinul de protecţie vine în cel mult 72 de ore - care înseamnă mult pentru o victimă ameninţată de un criminal - şi este ineficient, pentru că nu prevede nici pedepse mari pentru infractori şi nici posibilitatea reală ca aceştia să fie opriţi.
Poliţia este organ de execuţie. Doar instanţa poate să dispună, într-o astfel de situaţie. Poliţistul nu poate face mare lucru. Cel mult poate să-l amendeze pe cel reclamat, dacă există probe sau martori. În cazul violenţei în familie, amenda este suportată tot de victimă, iar agresiunile se înmulţesc.
Rodica Vlaicu, preşedintele Tribunalului de Arbitraj Dâmboviţa
Numai în ultimele zile, consecinţele legislaţiei permisive au făcut
posibile un omor sângeros la Constanţa şi peste 30 de spargeri de
locuinţe în judeţul Sibiu, ambele fapte având ca autori foşti condamnaţi
pentru dublu omor, pe care legea românească şi judecătorii îi
consideră apţi pentru a fi redaţi societăţii
Femeia ucisă la Constanţa făcuse o plângere la Poliţie, cu o săptămână înainte de a fi ucisă de un criminal lăsat în libertate după 20 de ani, deşi fusese condamnat pe viaţă.