Una dintre cele mai importante inițiative asumate de Guvern, proiectul de Lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a intrat în dezbaterea Senatului și are termen până pe 20 mai să fie adoptat sau respins prin votul parlamentarilor, în caz contrar el trecând tacit. Deja comisiile de specialitate au emis avizele consultative, toate fiind favorabile și nu cuprind propuneri de modificare a proiectului elaborat de Guvern. Proiectul are în centru necesitatea sprijinirii consumatorului vulnerabil de energie, definit ca fiind persoana singură/familie care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.
Deși a avizat favorabil proiectul Guvernului, Consiliul Legislativ face o serie de observații, semnalând, printre altele, modul ambiguu și inadecvat al unui act normativ de explicare a sensului noțiunii de sărăcie energetică, fiind folosite exprimări improprii și/sau neclare ori eliptice - „din cauza combinației între veniturile mici, costurile ridicate la energie și eficiența energetică scăzută a locuinței” sau „asigurarea nevoilor energetice minimale de servicii energetice”. De asemenea, arată Consiliul Legislativ, sunt folosite expresiile „venituri mici”, „consumuri ridicate” și „eficiența energetică scăzută”, fără a fi stabilită și accepțiunea acestora. Practic, punctele de vedere exprimate de Consiliul Legislativ confirmă concluziile unui studiu realizat de Asociația Energiei Inteligente (AEI) imediat după apariția proiectului din lege și în care se atrăgea atenția că inițiatorul, Ministerul Muncii, folosește o serie de definiții ambigue.
Potrivit statisticilor oficiale, mai mult de unu din 10 români are dificultăți la plata facturilor la energie.
Aviz negativ de la CES
În timp ce comisiile parlamentare ale Senatului au dat pe bandă avize favorabile proiectului, lovitura a venit de la Consiliul Economic și Social (CES) care a decis să dea un aviz negativ. Membrii CES își explică avizul prin faptul că proiectul de act normativ nu ia în considerare o gamă largă de măsuri suplimentare ce se pot adopta pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, nu sunt formulate modelele de calcul pentru consumuri/nevoi energetice, cuantumul ajutorului de încălzire pe lemne este subdimensionat față de costurile reale de consum, proiectul înlocuiește compensarea în funcție de un indicator de evoluție, cu o sumă fixă, acest lucru fiind în dezavantajul consumatorului vulnerabil.
Ce ajutoare oferă proiectul
Guvernul estimează că peste 400.000 de persoane vor beneficia de suplimentul pentru energie și de ajutorul de încălzire, iar cheltuielile se estimează la 115.150.000 de lei în 2022 și la 259.206.000 de lei în 2023. Proiectul adoptat de Guvernul Cîțu stabilește limita maximă a veniturilor până la care o persoană sau o familie poate beneficia de ajutoare pentru încălzire, respectiv de 810 lei/persoană în cazul familiilor și de 1.445 de lei în cazul persoanei singure, ceea ce reprezintă o creștere a nivelurilor de venituri de la 800 de lei la 810 lei, iar pentru persoana singură - de la 1.082 de lei la 1.445 de lei.
„Proiectul adoptat de Guvern și trimis acum în Parlament pentru adoptare nu a ținut cont de nicio propunere făcută de noi, dar și de alte entități. Proiectul, care vizează combaterea sărăciei energetice, nu va atinge acest obiectiv. Pe de altă parte, cel mai surprinzător aspect este decalarea termenului de aplicare a legii până în septembrie 2022”.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI