Medicul Razvan Alexe Vasiliu, managerul Spitalului Tichilești, județul Tulcea, a declarat, pentru Jurnalul Național, că în unitatea sa mai sunt internați 11 pacienti din care la 3 din ei boala a recidivat și au devenit contagioși.
Toți pacienții sunt descendenții bolnavilor din colonia de la Tichilești. Nu toți descendenții au contractat boala, unii dintre ei au plecat de aici și duc o viață normală.
Dr. Vasiliu a explicat că lepra poate stagna ani de zile permițând pacienților o viață normală în situația dată, dar se poate întâmpla ca boala să recidiveze.
Ultimul pacient a fost intrenat în urmă cu 20 de ani dar nefiind de fapt un caz nou, acesta fiind deja bolnav de mulți ani și care a și decedat între timp.
Doctorul Vasiliu a transformat în ultimii ani pavilionul central al spitalului în cămin de bătrâni și intenționează să înființeze o unitate de îngrijiri paleative pentru bolnavii în faze terminale.
Citește și: Adio, lerpă!
Chiar dacă lepra a fost eliminată global în anul 2000 (cu doar un caz de îmbolnăvire la 10.000 de persoane), conform informațiilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în lume au fost 213.899 de noi cazuri în 2014, 94% dintre pacienți provenind din 13 țări: Bangladesh, Brazilia, Republica Democrată Congo, Ethiopia, India, Indonesia, Madagascar, Myanmar, Nepal, Nigeria, Philippines, Sri Lanka și Tanzania. India, Brazilia și Indonezia fiind țările din care provin 81% din bolnavii de lepră.
BBC a publicat în urmă cu 5 ani un reportaj din Tichilești despre care susține că aici ar fi ultima leprozerie din Europa, lucru infirmat de Dr. Vasiliu care spune că astfel de colonii ar mai exista în Portugalia, Spania, Grecia și Turcia.
Despre lepră
Lepra este o boală cronică provocată de un bacil care se dezvoltă extrem de lent, numit științific Mycobacterium leprae și are 8 forme.
Incubația bolii durează mult, circa 5 ani iar până la apariția simptomelor pot trece și 20 de ani.
Medicina nu a reușit să descopere mecanica acestei boli, de ce și cum apare, se bănuiește numai căi factorii favorizanți ar fi, malnutriția, lipsa igienei și sistemul imunitar scăzut. Destul de recent s-a descoperit că oamenii pot contracta boala intrând în contact cu tatu-ul, un animal care trăiește exclusiv în cele două Americi.
OMS spune că boala este curabilă iar tratamentul aplicat în stadiile incipiente previne apariția dizabilităților.
Recent, în Japonia, Curtea Supremă și-a cerut scuze foștilor pacienți pentru că procesele în care aceștia au fost implicați s-au ținut în săli de judecată aflate în afara standardelor, din cauza temerilor nefondate de împrăștiere a bolii, acestă practică fiind ilegală.
Primele leprozerii din România au fost înființate în Ardeal, bolnavii ajungând la noi în țară dinspre Europa în jurul anului 1545. O altă zonă prin care această boală pătrundea în țară a fost cea sudică, adusă de marinari sau de militarii turci.
Cea mai veche dovadă a bolii a fost descoperită pe schelete găsite în siturile arheologice din Balathal, India, și Harapa, Pakista.
Se pare că cea mai veche referire consemnată la această boală a fost făcută de Hipocrate în jurul anului 460 Î.C.
Pentru batrâna Europă lepra ar putea constitui o nouă amenințate, dat fiind că în valul de migranți se numără și oameni care provin din principalele focare ale leprei.