Ai fi surprins să afli că grăsimea este cea mai mare glandă din organism. Hormonii din grăsime sunt creați de adipocite, care eliberează hormoni în rețeaua dantelată a vaselor sanguine care penetrează și hrănesc țesutul adipos. Circulația transportă apoi hormonii grăsimii către alte părți ale corpului. „Când hormonii pătrund în organe, ei transmit instrucțiuni despre ce trebuie să facă organul respectiv mai departe. Majoritatea hormonilor acționează precum un potențiometru de volum care crește și scade nivelul de activitate a unui organ”, remarca dr. William W. Li, autorul studiului „Mănâncă și învinge dieta” (Editura Lifestyle, 2024).
Accelerare, decelerare
„Când organismul are nevoie ca un organ să funcționeze mai susținut - urma dr. William W. Li -, grăsimea eliberează o cantitate mai mare de hormoni, iar volumul este la maxim. Când există suficientă activitate, grăsimea eliberează mai puțini hormoni. Există cel puțin 15 tipuri diferite de hormoni eliberați de grăsime. Aceștia influențează sănătatea creierului, a sistemului imunitar, a intestinelor, circulației, mușchilor, sistemului reproducător și în special a metabolismului. Unii hormoni din grăsime accelerează metabolismul, în vreme ce alții îl încetinesc. Împreună, hormonii eliberați de grăsime se numesc adipokine”.
Cinci sisteme de apărare a sănătății
Să le analizăm pe cele care au cea mai mare influență asupra sănătății: „Leptina, adiponectina și rezistina sunt trei dintre cei mai importanți hormoni eliberați de celulele adipoase. Ei nu influențează doar metabolismul, ci interacționează și cu cele cinci sisteme de apărare a sănătății - angiogeneza, regenerarea, microbiomul, protecția ADN-ului și imunitatea”, a adăugat dr. William W. Li. Tot aici: „Leptina este cunoscută ca hormonul sațietății. Este un supresor al apetitului care îți spune să încetinești ritmul hrănirii și să nu mai mănânci. Influența leptinei asupra apetitului se datorează unei legături chimice directe dintre grăsimea corporală și creier. În situații normale, când leptina este eliberată în sânge, ea se deplasează către centrul de comandă al creierului, hipotalamusul. Acolo, acest hormon acționează asupra circuitelor nervoase din centrul foamei situat în creier, neuronii orexigeni”.
Centrul foamei, situat în creier
În completare: „Aceștia sunt neuronii responsabili cu activarea apetitului. Leptina scade activitatea lor, pentru a nu mai simți foamea. Pentru a consolida aceste efect, leptina determină de asemenea creierul să producă niște proteine speciale care sunt anorexigene, ceea ce scade în mod activ apetitul. Rotind spre minim butonul apetitului și apoi până la capăt, leptina se asigură că vei pierde dorința de a mânca timp de câteva ore. Când nu mănânci, perioadă care se numește în mod tehnic ajunare, organismul simte că se află între mese, așa că eliberează combustibil pentru energia care menține sistemele în funcțiune”.
Activarea mecanismelor imunitare
Mai mult: „Metabolismul se activează apoi, scoate combustibilul depozitat în grăsime și îl trimite către sânge, ca energie pentru organe. Pe măsură ce grăsimea arde combustibilul, ea eliberează mai puțină leptină, așa că centrul apetitului din creier se reactivează și începi să simți iar senzația de foame. Când are valori normale, leptina activează și mecanismele imunitare. Când organismul nu mai poate produce suficiente cantități de leptină, ești mai predispus la infecții. Hormonul acesta ajută celulele imunitare să intre în acțiune pentru a combate bacteriile și virusurile. Leptina ghidează sistemul imunitar când acesta trebuie să declanșeze o reacție inflamatoare adecvată, în urma unei răniri”.
Îmbunătățirea fluxului sanguin
„În același timp - a adăugat dr. William W. Li -, ea ajută sistemul imunitar să elibereze celule T împotriva unei infecții. Aceste celule eliberează niște substanțe chimice denumite citokine, care distrug toți invadatorii care au pătruns în organism. Un alt rol al leptinei este acela de a instrui sistemul imunitar să producă anticorpi protectori. Leptina protejează inima și sistemul cardiovascular. Ea transmite vaselor sanguine să se dilate pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către organe, activează mecanismul de apărare al angiogenezei ca să producă noi vase de sânge și îmbunătățește circulația. Leptina mai protejează și căptușeala celulară a vaselor, endoteliul vascular, și chiar ajută mușchiul cardiac să își păstreze forma”.
Forma inimii
Aproape de concluzie: „Pe măsură ce îmbătrânim și mușchiul cardiac slăbește, inima începe să își piardă forma și devine flască și mai mare în diametru. Într-un studiu pe 432 de pacienți, cercetătorii de la Universitatea Boston și Universitatea Tufts, care au realizat Studiul Farmingham privind inima, au descoperit că persoanele cu valori mai ridicate ale leptinei în sânge au continuat să își mențină dimensiunile normale ale inimii odată cu îmbătrânirea”.
Leptina ghidează sistemul imunitar când acesta trebuie să declanșeze o reacție inflamatoare adecvată, în urma unei răniri”, dr. William W. Li
„Pe măsură ce îmbătrânim și mușchiul cardiac slăbește, inima începe să își piardă forma și devine flască și mai mare în diametru”, dr. William W. Li