Autoritatea pentru Embriologie şi Fertilizare Umană din Marea Britanie (HFEA) a dat undă verde cercetătorilor de la Institutul Francis Crick, din Londra, pentru a edita genetic embrioni umani. Cercetarea, care va fi condusă de profesorul doctor Kathy Niakan, urmăreşte să înţeleagă ce gene sunt implicate în dezvoltarea embrionilor, în primele zile de la concepţie şi care sunt procesele care duc la o dezvoltare sănătoasă sau la una deficitară, care poate duce la pierderea sarcinii.
Cercetătorii vor folosi embrioni donaţi, nu mai mari de şapte zile. Embrionii nu vor putea fi transplantaţi ulterior în uterul unei femei, urmând să fie distruşi. Kathy Niakan a studiat dezvoltarea feţilor de mai bine de zece ani, afirmând că permisiunea de a edita genetic embrionii este un pas care le va permite cercetătorilor în perioada următoare să dezvolte tratamente revoluţionare pentru infertilitate.
„Vrem să înţelegem ce gene sunt implicate în dezvoltarea unui copil sănătos. Motivul pentru care este important să aflăm aceste lucruri este faptul că infertilitatea şi pierderile de sarcină sunt extrem de des întâlnite, dar nu foarte bine înţelese”, spune Kathy Niakan.
Potrivit cercetătorilor, din 100 de ovule fertilizate, mai puţin de jumătate ajung în faza de blatocist (prima săptămână), doar un sfert se implantează în peretele uterin şi, în medie, doar 13 din 100 depăşesc trei luni de dezvoltare. Procesul de editare presupune înlocuirea anumitor „litere” din codul genetic cu altele, ştergerea unora dintre ele sau înlocuiea unei litere considerate ineficiente cu alta care funcţionează. Cercetări similare au fost realizate în China.
Editarea genelor este interzisă în multe ţări ale lumii, din raţiuni etice. În SUA, astfel de cercetări nu pot fi realizate din bani publici, însă pot fi finanţate de privaţi.
Editarea genelor va fi realizată cât timp embrionul este în faza de blatocist (are între 200 şi 300 de celule şi un diametru de 0,1 – 0,2 milimetri)