Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, una dintre priorităţile anunţate de PNL pentru sesiunea de toamnă, a fost ucisă din faşă chiar de parlamentarii liberali. Cei trei senatori PNL din Comisia pentru administraţie publică au sabotat iniţiativa partidului, bifând un moment jenant pentru principala formaţiune de Opoziţie. Practic, liberalii s-au pretat la un nou blat cu PSD pentru a-şi conserva avantajul oferit de actuala legislaţie electorală.
Ludovic Orban a anunţat, sâmbăta trecută, la Neptun, marile priorităţi ale liberalilor pentru a doua sesiune din acest an. Liderul PNL a trecut în capul listei interzicerea traseismului parlamentar, introducerea votului electronic şi revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, aceasta din urmă fiind o dorinţă mai veche a Opoziţiei, cel puţin la nivel declarativ. Când s-a trecut la fapte, însă, liberalii au dat-o de gard cu reforma legii electorale. Concret, proiectul de lege pentru alegerea edililor în două tururi de scrutin, iniţiat de PNL, a ajuns marţi în Comisia pentru administraţie publică din Senat, fiind sabotat la vot chiar de parlamentarii liberali. Dintre cei trei senatori PNL membri ai Comisiei, doi au lipsit de la şedinţă, iar cel rămas să lupte cu majoritatea PSD-ALDE s-a abţinut de la vot. Cei doi absenţi au fost Răducu Filipescu, vicepreşedinte regional al PNL şi Cătălin Dumitru Toma, senator PNL de Vrancea aflat la primul mandat. În schimb, senatorul de Bihor Cornel Popa, aflat la al patrulea mandat în Parlament, a ales fără regrete varianta non-combatului la votul pe iniţiativa propriului partid. Singurul senator al Opoziţiei care a votat pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a fost Radu Mihail (USR), cel care a înlocuit-o în şedinţă pe userista Florina Presadă. În rest, parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR au votat împotriva proiectului iniţiat de liberali, care nu a trecut de Comisia pentru administraţie din Senat.
„Oamenii ne vor pe baricade”
Non-combatul celor trei senatori PNL a stârnit revoltă în partid, unul dintre cei care au luat atitudine fiind Ciprian Ciucu, vicepreşedintele filialei Bucureşti. „Poziția politică a PNL, cea asumată, este de a face tot ce ține de noi pentru a alege primarii în două tururi. Cu vot politic în interiorul partidului, cu proiect de lege inițiat, cu tot tacâmul, cum se face. Îmi spuneți şi mie, dar şi electoratului nostru, dragi colegi, care au fost motivele pentru care n-ați fost în Comisie şi să ne susțineți proiectul? Și cum de vicepreşedintele comisiei, liberalul Cornel Popa, s-a abținut, în loc să voteze «pentru»?”, a răbufnit Ciucu. Mai mult, consilierul general a avertizat că liberalii nu vor mai câştiga alegerile până când nu vor dovedi electoratului că luptă „pe baricade” cu regimul controlat de PSD. „Dragi colegi, USR a apărut pentru că noi facem lucrurile cu jumătate de măsură. Oamenii ne vor coerenți şi fermi, mereu pe baricade. Când vom înțelege acest lucru, când vom pune interesele publice (votul într-un singur tur este absurd şi nu asigură reprezentare) şi ale partidului, înaintea confortului personal, atunci vom câştiga alegerile. Altfel, de ce ne-ar mai vota românii? De ce am merita să câştigăm alegerile?”, a sunat previziunea sumbră pentru viitorul PNL.
Orban, în iunie: „Niciun blat cu PSD!”
Atitudinea senatorilor liberali din Comisia pentru administraţie contrastează izbitor cu schimbarea de paradigmă anunţată de Ludovic Orban după alegerea sa în fruntea PNL. “Să fie clar, cunosc bine acest partid, ştiu foarte bine cine face blat cu PSD. Le spun de acum să înce-teze orice negociere de culise, să înceteze orice joc pe sub masă, să nu mai încerce să vândă interesele PNL pentru funcţii sau pentru avantaje personale, sau pentru afaceri făcute cu PSD. Cine vrea să lupte alături de noi îl aşteptăm, cine nu vrea să lupte o să rămână mai în spate”, a tunat Orban, de la tribuna Congresului PNL, desfăşurat în iunie, la Romexpo.
Pactul datează din mai 2015
Actuala legislaţie electorală, care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, a fost votată de PNL cot la cot cu PSD, în luna mai 2015. La acea vreme, liberalii şi pesediştii şi-au unit forţele în Parlament pentru adoptarea unui pachet de legi care conţinea trei mari „reforme”: finanţarea activi-tăţii partidelor și campaniilor elec-torale, legea partidelor politice și cea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consecinţele pactului din 2015 s-au resimţit la alegerile locale din iunie 2016, când PSD şi PNL aproape şi-au împărţit primăriile din toată ţara. Social-democraţii s-au ales cu 1.677 de primari, iar liberalii cu 1.081. Următorul partid ca număr de mandate a fost UDMR, cu 195 de primari, la distanţă uriaşă de cei doi granzi de pe scena politică.