Porr Construct SRL, una dintre cele mai mari firme de construcţii din România, ar fi câştigat în 2012 două proiecte în valoare de 48 de milioane de lei, finanţate din fonduri europene, pe baza unor falsuri. La sfârşitul lui 2015, DNA a clasat cauzele pe motive de interpretare: falsurile, dacă ar fi existat, au fost folosite doar pentru adjudecarea unei licitaţii, dar nu şi pentru accesarea fondurilor europene, întrucât nu firma era beneficiara banilor UE, ci autoritatea care îi oferise contractele.
În iulie şi noiembrie 2015, DNA Timişoara a clasat dosarele în care austriecii de la Porr Construct SRL erau acuzaţi de fraudarea fondurilor europene, apreciind că fapta nu există, iar eventualele infracţiuni ar fi de competenţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara. Ulterior, reclamantul a depus la Tribunalul Timiş o plângere împotriva soluţiei de neurmărire/netrimitere în judecată dispuse de DNA, dar, printr-o decizie emisă pe 06.01.2016, şi judecătorul de cameră preliminară a dat dreptate procurorilor anticorupţie: „Soluţia de clasare şi declinare a competenţei este temeinică şi legală, iar plângerea formulată împotriva soluţiilor procurorului este neîntemeiată”. Informaţiile aflate la dosar relevă însă o serie de evidenţe foarte interesante. Practic, DNA nu neagă nicăieri faptul că Porr Construct a folosit acte false, ci se cramponează exclusiv pe ideea că, potrivit definiţiilor legale, firma nu poate fi acuzată de infracţiuni la fondurile europene, ci de alte infracţiuni, care nu mai ţin însă de DNA, ci de alte parchete.
Dovezi ignorate de DNA
Potrivit informaţiilor din dosar, „Porr Construct a apelat la terțul susținător, respectiv societatea comercială Teerag-ASDAG Aktiengesellschaft. Această societate a emis la data de 30 iulie 2012 înscrisul intitulat «Declarație terț susținător tehnic și profesional din punct de vedere al experienței similare», din care rezultă că societatea are experiența similară cerută în fișa de date a achiziției, prin realizarea unei lucrări similare în orașul Debrecen, Ungaria. La acest înscris au fost anexate alte înscrisuri, pentru dovedirea experienței similare. Or, denunțătorul susține că două din aceste înscrisuri anexă, respectiv «Proces-verbal de predare-primire» și «Adeverință pentru referințe» sunt false, existând deosebiri între exemplarele aflate în custodia autorităților din Debrecen, Ungaria, și exemplarele depuse la procedura de achiziție publică. Concret, în cadrul proiectului executat în orașul Debrecen, Ungaria, au fost executate lucrări de evacuare și filtrare a apelor reziduale, și nu rețele de apă potabilă, așa cum cerea fișa de date a achiziției. Or, pe exemplarele depuse în procedura de achiziție derulată se menționează că au fost executate lucrări privind rețele de apă potabilă. În dovedirea aspectelor sesizate, denunțătorul a depus mai multe fotocopii referitoare la anunțurile de participare la licitațiile publice organizate, date ale achiziției, clarificările făcute de beneficiarul lucrărilor, precum și fotocopii ale înscrisurilor pretins a fi falsificate”. DNA a considerat însă că nu Porr Construct a beneficiat de fondurile UE, ci doar a participat la licitaţia organizată de Aquatim SA (regia de apă din Timiş - n.red.), beneficiarul de fapt al banilor, motiv pentru care firma austriacă nu poate fi acuzată de fraudarea fondurilor europene: Porr Construct a folosit două înscrisuri sub semnătură privată, pentru a adjudeca o licitație publică, și nu pentru a accesa fonduri europene, procurorul apreciind întemeiat că faptele reclamate pot eventual întruni elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 322-323 C.p. (fals şi uz de fals - n.red.), infracțiuni pentru care competența de instrumentare aparține Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, și nu Direcției Naționale Anticorupție.
În sesizarea depusă la DNA, Porr Construct era acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Porr Construct a primit şi finalizat deja contractele pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă din Sânnicolau Mare şi Timişoara Nord, în cadrul unor investiţii UE de 119 milioane de euro. Anul acesta, firma austriacă a mai primit un contract în Arad, de 6,5 milioane de lei, altul în Timişoara, de 17,7 milioane de lei, şi încă unul de 19,5 milioane de lei, la Oradea. Porr Construct a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 350 milioane de lei şi un profit net de aproape 4,6 milioane de lei.