Jurnalul.ro Ştiri Externe Liderii G7 încearcă să lovească Rusia din plin

Liderii G7 încearcă să lovească Rusia din plin

de Şerban Mihăilă    |   

Creșterea presiunii economice asupra Rusiei și deblocarea de noi ajutoare pentru Ucraina sunt principalele teme ale reuniunii de anul acesta a celor mai puternice state industrializate, grupate în G7. Găsirea unui mecanism pentru a plafona la nivel mondial preţul petrolului rusesc, creșterea tarifelor pentru importurile din Rusia, impunerea de noi sancțiuni pentru oficialitățile de la Moscova, precum și furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina sunt cele mai importante puncte aflate pe ordinea de zi a reuniunii găzduite de Germania, timp de trei zile.

Alături de șefa Comisiei Europene și de președintele Consiliului European, liderii celor șapte state puternic industrializate - SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia – caută să găsească noi măsuri pentru a sufoca economia rusească și a scurta astfel invazia militară declanșată de Kremlin asupra Ucrainei.

Petrolul rusesc, în colimator

Statele din G7 au discutat luni despre un mecanism pentru plafonarea la nivel mondial a preţului petrolului rusesc, a dezvăluit un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de AFP. Liderii ţărilor G7 sunt „foarte aproape de punctul în care vor decide să le ceară propriilor miniştri să creeze de urgenţă mecanisme pentru a plafona la nivel mondial preţul petrolului rusesc”, a precizat sursa citată.

Un astfel de mecanism ar viza „serviciile”, care sunt legate de exportul de petrol rusesc, a mai spus, sub acoperirea anonimatului, oficialul american. Termenul „servicii” se poate referi, în special, la transportul naval şi la contractele de asigurări pentru încărcăturile de petrol rusesc.

Detalii privind modul în care ar funcționa un astfel de mecanism, precum și evaluarea impactului său asupra economiei rusești ar urma să fie finalizate de miniștrii de Finanțe din G7 în următoarele săptămâni. 

„Obiectivul este de a tăia principala sursă de bani noi a preşedintelui Putin.”, a adăugat responsabilul de la Casa Albă. Conform sursei, ţările G7 vor „continua să restrângă accesul Rusiei la resurse industriale cruciale”, în special în sectorul de apărare, pe care Washingtonul îl va „viza în mod agresiv” prin sancţiuni impuse unor mari întreprinderi publice ruse.

Aceasta înseamnă că întreprinderile respective nu vor mai putea să importe produse americane, în special componente tehnologice.

Noi taxe și sancțiuni usturătoare 

G7 vrea, de asemenea, „să se coordoneze pentru a utiliza taxele vamale asupra produselor ruseşti, în scopul de a ajuta Ucraina”, a mai indicat același responsabil.

De altfel, potrivit unui comunicat al administrației Biden, SUA vor „institui o taxă mai ridicată asupra a mai mult de 570 de categorii de produse ruseşti, în valoare totală de circa 2,3 miliarde de dolari”.

Nu în ultimul rând, statele G7 vor impune sancţiuni „celor responsabili de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv de crime de război”, a mai comunicat Casa Albă.

SUA vor viza, spre exemplu, „societăţi militare private care acţionează în Ucraina, unităţi militare ruse sau responsabili puşi în funcţii de Rusia în zone ocupate sau controlate de forţele ruse în Ucraina, inclusiv miniştri şi primari.”.

Sistem de apărare pentru Kiev

În plus, SUA se pregătesc să anunțe chiar în această săptămână că au achiziționat un sistem norvegian avansat de apărare antirachetă sol-aer pentru Ucraina.

NASAMS asigură apărarea contra rachetelor cu rază medie și lungă de acțiune și este același sistem utilizat de SUA pentru a proteja spațiul aerian din jurul Casei Albe și al Capitoliului din Washington. 

Anunțul achiziționării NASAMS va răspunde uneia dintre principalele solicitări ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a avertizat că principalele orașe din Ucraina sunt lipsite de apărare contra atacurilor cu rachete rusești. 

De altfel, duminică, chiar la debutul reuniunii G7 din Germania, câteva rachete rusești loveau ostentativ capitala Kiev. Mișcarea Moscovei pare să fi avut însă exact efectul contrar în rândul liderilor occidentali, care au promis intensificarea ajutorului militar acordat ucrainenilor. 

Un ajutor militar suplimentar include mai multă muniție pentru artileria ucraineană, precum și radare contrabaterie, pentru a sprijini eforturile Kievului împotriva asaltului rusesc din Donbas, a precizat, tot sub protecția anonimatului, o altă oficialitate americană, citată de AP. 

Biden va anunța, de asemenea, un nou angajament, în valoare de 7,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta guvernul ucrainean să facă față cheltuielilor, ca parte a pachetului de sprijin militar și economic de 40 de miliarde de dolari pe care l-a promulgat luna trecută.

Zelenski vrea presiune sporită 

Zelenski, care a intervenit luni printr-o transmisiune video, le-a cerut liderilor G7, reuniţi în Bavaria, „să facă maximum” pentru a pune capăt războiului din ţara lui până la sfârşitul acestui an.

El a insistat, de asemenea, asupra necesităţii intensificării măsurilor punitive impuse Rusiei, cerându-le liderilor occidentali să nu reducă presiunea şi să continue sancţionarea masivă a Rusiei.

În cea de-a doua zi a reuniunii G7, Zelenski a mai solicitat sisteme de apărare antiaeriană, precum şi garanţii de securitate. Concomitent, liderul de la Kiev a cerut şi o strategie împotriva blocadei rusești a exporturilor de grâu ucrainene, precum şi ajutor pentru reconstrucţia ţării.

Deocamdată, unitate fără fisură

Apelul lui Zelenski avea să primească rapid un răspuns, pe Twitter, din partea cancelarului german, Olaf Scholz, gazda summitului. 

„Ca G7, suntem uniţi alături de Ucraina şi vom continua să o susţinem. Pentru aceasta, noi trebuie să luăm decizii dificile, dar necesare. Vom continua să creştem presiunea asupra lui Putin. Acest război trebuie să se termine!”, a scris cancelarul german.

De altfel, în cea de-a doua zi a reuniunii, Scholz a declarat că politicile țărilor G7 în privința Ucrainei sunt „extrem de aliniate”. Potrivit cancelarului german, aceste state consideră că este necesar să fie atât dure, cât și prudente.

Scholz a mai spus că „luăm decizii dure, că suntem, de asemenea, prudenți, că vom ajuta (...) Ucraina cât mai mult posibil, dar evităm, în același timp, existența unui mare conflict între Rusia și NATO.”.

Cu numai o zi înainte, președintele Joe Biden preciza că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „s-a bazat, de la început, pe faptul că, într-un fel, NATO și G7 se vor scinda, dar nu am făcut-o și nu o vom face".

În acest context, șeful Casei Albe speră să folosească călătoria sa în Europa pentru a proclama unitatea coaliției occidentale contra Moscovei, într-un moment în care atât Washingtonul, cât și Kievul se tem că alianța se uzează din cauza duratei războiului și a efectelor sale economice negative la nivel global. 

Un oficial de rang înalt din cadrul administrației americane, care a vorbit pentru AP sub rezerva anonimatului, relatând amănunte din conversațiile private ale liderilor G7, a declarat că SUA și Europa sunt aliniate în privința obiectivelor pentru un sfârșit negociat al conflictului, chiar dacă rolurile lor par uneori diferite.

Scholz și președintele francez, Emmanuel Macron, au încercat să faciliteze acest lucru prin intermediul unor conversații active cu președinții Putin și Zelenski, furnizând în același timp arme Ucrainei. Concomitent, SUA au întrerupt în mare parte discuțiile semnificative cu Rusia și urmăresc să consolideze cât mai mult posibil capacitatea Ucrainei pe câmpul de luptă, astfel încât eventuala poziție a Kievului la masa negocierilor să fie mai puternică.

Durata sancțiunilor dure impuse Rusiei ar putea depinde, în cele din urmă, de capacitatea G7 și a altor lideri de a identifica modalități de a atenua problemele de aprovizionare cu energie și de a diminua prețurile galopante odată cu venirea iernii, pe măsură ce încearcă să se debranșeze de la sursele rusești de combustibil.

„Plan Marshall” pentru Ucraina 

Referindu-se la planul sponsorizat de SUA pentru relansarea economiilor europene după cel de-al Doilea Război Mondial, cancelarul Scholz declara, săptămâna trecută, că dorește să discute cu omologii săi din G7 despre schițele unui „Plan Marshall pentru Ucraina”. 

În contextul în care războiul este încă în desfășurare, iar distrugerile se intensifică pe zi ce trece, este însă puțin probabil ca un astfel de plan să fie detaliat în acest stadiu. Scholz a precizat, de altfel, că „reconstrucția Ucrainei va fi o sarcină pentru generații”.

Pe de altă parte, G7 s-a angajat deja să ajute la finanțarea necesităților imediate ale Ucrainei. Luna trecută, miniștrii de Finanțe din cadrul grupului au convenit să ofere un sprijin economic de 19,8 miliarde de dolari pentru a ajuta Kievul să mențină serviciile de bază în funcțiune, fără ca autoritățile ucrainene să fie nevoite să utilizeze această sumă din fondurile destinate apărării.  

 

Reuniunea G7 a fost intercalată între un summit al Uniunii Europene, de săptămâna trecută, unde s-a convenit acordarea statutului de candidat la aderare Ucrainei, și o întrevedere a liderilor NATO, care va începe, marți, la Madrid.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri