În carne și oase sau prin intermediul unor ecrane uriașe, liderii lumii au revenit la sediul Națiunilor Unite din New York pentru prima oară de la izbucnirea pandemiei. Ei s-au reunit, marți, în sala de ședințe a Adunării Generale a ONU, cu o agendă diplomatică încărcată și spectaculoasă, pe fondul unui avertisment apăsat al liderului organizației mondiale: „Trezirea! Ne confruntăm cu cea mai mare cascadă de crize din această viață. Am ajuns pe marginea prăpastiei și ne îndreptăm într-o direcție greșită!”.
Ținuți până acum la distanță de virusul care a zguduit planeta, peste 100 de șefi de stat și de guvern s-au reîntors în persoană, la sediul ONU, cu o mare energie, pentru prima dată în ultimii doi ani. Alți peste 60 de lideri susțin discursuri preînregistrate, exprimându-și regretul că, pe fondul pandemiei, nu pot fi prezenți la lucrările celei mai importante reuniuni mondiale a anului. Greutatea evenimentului a fost marcată încă de la început prin avertismentul neobișnuit al secretarului-general al ONU, Antonio Gutteres, care a insistat asupra faptului că lumea nu a fost nicicând mai amenințată și divizată. „Am ajuns pe marginea prăpastiei și ne îndreptăm într-o direcție greșită! Sunt aici să trag semnalul de alarmă. Lumea trebuie să se trezească!”, a spus el, precizând apoi că oamenii și-ar putea pierde încrederea nu numai în guverne și instituții, ci și în valorile fundamentale, atunci când își văd limitate drepturile, observă corupția, realitatea dură a vieții lor cotidiene și nu întrezăresc niciun viitor pentru copiii lor, dar „asistă însă la zborurile spațiale ale miliardarilor, în timp ce milioane de persoane mor de foame pe Pământ”. Gutteres a cerut liderilor mondiali să remedieze „diviziunile imense”, prin promovarea păcii și încetarea conflictelor, prin restabilirea încrederii „între nordul bogat și sudul aflat în dezvoltare, în abordarea încălzirii globale”, prin reducerea prăpastiei dintre bogați și săraci, susținerea egalității între genuri și intensificarea eforturilor de a asigura accesul la internet, până în 2030, pentru jumătate din umanitate, care nu poate utiliza rețeaua virtuală.
Potop de discursuri și bilaterale cruciale
Între toate aceste probleme enunțate de secretarul-general figurează tensiunea alarmantă, intensificată în ultimele luni, dintre SUA și China, viitorul incert al Afganistanului și conflictele fără sfârșit din Siria, Yemen sau Etiopia. Concomitent, liderii planetei se întâlnesc față în față, în cadrul unor întrevederi bilaterale, în încercarea de a negocia deblocarea unor situații și acorduri rămase în suspans încă de la apariția pandemiei. Unul dintre primele discursuri așteptate cu nerăbdare a fost cel a președintelui american, Joe Biden, care a caracterizat Adunarea ONU drept „un punct de inflexiune al istoriei”. Șeful Casei Albe a apărat retragerea haotică a SUA din Afganistan, afirmând că a fost un pas necesar pentru a îndrepta atenţia politicii americane către provocările globale pe care le reprezintă sistemele antidemocratice, pandemia de COVID-19 şi schimbarea climatică. Biden a promis să deschidă „o nouă eră de diplomaţie” după sfârşitul războiului din Afganistan, dând asigurări că forţa militară nu va fi utilizată de SUA decât „în ultimă instanţă”. Apoi, referindu-se la China, el a declarat că nu-şi doreşte un „nou Război Rece”. Concomitent, într-un moment în care Franța este extrem de furioasă pe Casa Albă, după ce americanii au torpilat un contract de 56 de miliarde de euro pe care Parisul îl încheiase deja cu Australia, Biden a sperat să argumenteze convingător faptul că SUA rămân un aliat de încredere pentru partenerii lor din întreaga lume, după patru ani de politică „America the First”, promovată ostentativ de predecesorul său, Donald Trump. De altfel, președintele francez, Emmanuel Macron, nici nu s-a deplasat la New York și urma să discute telefonic cu Biden despre acest subiect, miercuri, într-o convorbire care nu se anunța „una de reconciliere”, ci „de clarificare”, după cum s-au exprimat surse de la Paris. Tot în discursul de marţi, Biden a apreciat că „soluţia a două state” este „cea mai bună” pentru a rezolva conflictul israeliano-palestinian. Nu în ultimul rând, el a promis că va dubla valoarea ajutorului internaţional acordat de Statele Unite ţărilor în curs de dezvoltare pentru a face faţă schimbărilor climatice. În schimb, Biden s-a abţinut de la exprimarea unui angajament clar în privinţa încheierii unui acord de liber schimb cu Marea Britanie, după convorbirea bilaterală avută marţi, la Casa Albă, cu premierul britanic, Boris Johnson.
Angajamente de complezență?
După Biden, a urmat discursul video al președintelui Chinei, Xi Jinping, care a avut o apariție-surpriză. La fel ca omologul său american, liderul de la Beijing a evitat să se refere în mod direct la rivalitatea care tensionează în prezent întreaga planetă – cea dintre China și SUA. În schimb, Xi a anunţat că Beijingul nu va construi noi proiecte energetice pe bază de cărbune în străinătate. China a fost supusă unor mari presiuni diplomatice pentru a pune capăt finanţărilor de acest tip în străinătate, deoarece astfel s-ar putea facilita la nivel global îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon stabilite prin Acordul de la Paris. China, cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, depinde încă foarte mult de cărbune pentru nevoile sale interne de energie. La rândul său, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, marţi, în alocuțiunea susținută la New York, că Turcia va ratifica, luna viitoare, Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Erdogan a reamintit că ţara sa a semnat Acordul de la Paris, dar încă nu l-a ratificat „din cauza nedreptăţilor legate de distribuirea obligaţiilor şi împărţirea sarcinilor” în privința reducerii emisiilor poluante. Într-un alt discurs așteptat, noul preşedinte iranian, Ebrahim Raisi, a declarat că se pronunță în favoarea unor negocieri pentru salvarea acordului internaţional privind programul nuclear iranian, tratative întrerupte de la alegerea sa, în iunie, dacă „obiectivul final este ridicarea tuturor sancţiunilor opresive”. Discuţiile indirecte de la Viena între iranieni şi americani, purtate prin intermediul celorlalţi semnatari - Germania, Franţa, Regatul Unit, China şi Rusia - ai acordului din 2015, menit să împiedice Teheranul să se doteze cu bombă atomică, au făcut posibile deja progrese importante. Cu toate acestea, Raisi nu s-a abținut să critice Casa Albă. „Nu avem încredere în promisiunile guvernului american”, care s-a retras din acest acord sub preşedinţia lui Donald Trump, dar acum vrea să revină în tratatul nuclear internațional, a spus Raisi, în discursul său video preînregistrat. Și preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, a cerut de la tribuna ONU „reluarea rapidă” a discuţiilor dintre Coreea de Nord şi SUA asupra programelor nucleare şi balistice ale Phenianului, suspendate în 2019. Apelul şefului statului sud-coreean a fost făcut la o săptămână după lansarea de tiruri de rachete balistice de către Coreea de Nord, la care Sudul a reacționat imediat.
Talibanii se bagă în seamă
Ministrul afgan de Externe numit de talibani, Amir Khan Muttaqi, a solicitat, printr-o scrisoare, să se adreseze Adunării Generale a ONU, în numele Afganistanului. La rândul lui, ambasadorul fostului guvern de la Kabul a solicitat, de asemenea, să ia cuvântul. ONU nu a decis deocamdată cine va reprezenta Afganistanul la sesiunea Adunării Generale din acest an, care va dura o săptămână.