Mai mult, cei aproximativ 50 de parlamentari care au inițiat acest proiect propun ca directorii unităților de învățământ nu doar să cunoască limba română, ci și să dovedească acest lucru cu documente.
Mai mulţi parlamentari PNL și PSD au pus pe masa senatorilor un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, care instituie obligaţia directorilor unităţilor de învăţământ de a cunoaşte limba română.
Unul dintre angajamentele formulate constant de către partidele politice parlamentare, încă de la adoptarea Legii educaţiei, a fost acela de a adopta măsuri prin care partidele politice să nu aibă niciun fel de instrument de a politiza structurile de conducere din învăţământul preuniversitar de stat din România.
Din păcate, susțin inițiatorii proiectului legislativ în expunerea de motive, angajamentele asumate au rămas numai la nivel de principii şi declaraţii generoase, în condiţiile în care „normele legale au statuat în continuare posibilitatea ca directorii de unităţi de învăţământ să fie selectaţi, nu numai prin concurs, ci şi prin decizia arbitrară/avizul unor formaţiuni politice ale minorităţilor naţionale, cu reprezentare parlamentară”.
Eliminarea influențelor politice în numirile de directori
Potrivit inițiatorilor proiectului, deși funcția managerială implică relații instituționale cu autorități ale statului român, la nivel local și guvernamental care necesită o foarte bună cunoaștere a limbii române, precum și capacitatea de înțelegere, interpretare și aplicare a legilor statului român, actuala legislație instituie doar obligația cunoașterii limbilor minorităților naționale, fără să instituie și cunoașterea limbii române.
Astfel, deoarece unul dintre scopurile principale ale legii trebuie să fie selecţia celor mai competente persoane, din punct de vedere managerial, pentru conducerea unităţilor de învăţământ, inițiatorii propun „eliminarea oricăror imixtiuni politice în selecţia funcţiilor de conducere din învăţământul preuniversitar, prin eliminarea oricăror consultări, avize sau acorduri din partea formaţiunilor politice cu statut de partid politic, asociaţii sau uniuni”.
Ce documente vor fi cerute
Prin urmare, proiectul legislativ stipulează că atât în cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, cât și la școlile cu secţii în limbile minorităţilor, „directorii au obligaţia cunoaşterii limbii române, iar unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii minorităţii naţionale”.
Cunoașterea limbii române sau a limbii minorității respective „se dovedește cu documente justificative, după cum urmează:
-
specializarea limba română/maternă înscrise pe diploma de studii,
-
documentul de numire/transfer/repartizare ca titular pe un post sau o catedră cu predare în limba română limbile minorităților,
-
certificat de competențe lingvistice eliberat de un centru autorizat”, conform proiectului de lege.
Propunerea legislativă, semnată inițial de 20 de parlamentari, majoritatea liberali, fusese pusă în dezbatere, la finalul lunii mai 2022, la Camera Deputaților (prima Cameră sesizată), însă a fost respinsă săptămâna trecută. Inițiatorii își încearcă norocul acum la Senat, care este Cameră decizională.
Proiectul de lege elimină prevederile care restricţionează baza de selecţie pentru directori, se arată în expunerea de motive.
Guvernul nu e de acord: „Nu se face referire la specialiştii consultaţi”
Într-un punct de vedere referitor la proiectul de lege care obligă toți directorii de școli să cunoască limba română, Guvernul a precizat că „nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative”.
Unul dintre motivele invocate de Executiv, din care fac parte și patru reprezentanți ai minorităților naționale, este că expunerea de motive care însoțește proiectul de lege „nesocotește exigenţele de tehnică legislativă”, deoarece în document „nu se face referire la autorităţile, organizaţiile şi specialiştii consultaţi în vederea elaborării proiectului de act normativ, esenţa recomandărilor primite etc.”.
Mai mult, susține Guvernul, la propunerea legislativă nu se regăseşte ataşată nici evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări, ca și când simpla cunoaștere a limbii române de către directorii unităţilor de învăţământ - care intră în categoria funcţionarilor publici «lato sensu», după cum țin să sublinieze chiar reprezentanții Executivului - ar produce un cutremur în planul politicilor publice din România.