Anul acesta, în aproximativ aceeași perioadă, în prima săptămână din iunie, au apărut zvonuri despre virusul holerei, care nu există în Ucraina, dar despre care se spune deja că ar putea ajunge pe litoralul românesc, în următoarele zece zile. Chiar dacă peste două săptămâni sau o lună se va dovedi că a fost doar un zvon, este suficient pentru a distruge sezonul estival pe litoralul românesc și în Delta Dunării, dacă românii își vor anula din nou rezervările și vor cumpăra vacanțe în țări care au ieșire la alte mări.
Sabotarea litoralului s-a făcut foarte eficient, în ultimii ani, prin denigrarea oricărei forme de turism din țara noastră, mai ales prin comparații între ofertele celor mai scumpe hoteluri de 5 stele de la Mamaia cu cele de la hoteluri de 3 stele din Bulgaria și Grecia, pentru a se evidenția enormele diferențe de prețuri. Dar au fost și ani în care unele zvonuri alarmiste au rezolvat mult mai eficient problema.
De exemplu, în 2020, în iunie, s-au lansat zvonuri despre apa Mării Negre care ar fi foarte poluată și murdară pe litoralul românesc, deși culoarea este cât se poate de naturală și e dată de prezența microorganismelor în conținutul ei cu o salinitate mult mai redusă față de alte mări.
În 2021, tot la început de sezon estival, o mămică de la Cluj a creat o adevărată isterie legată de bacteria E-Coli, care i-a îmbolnăvit copilul. Specialiștii spun că bacteria poate apărea oriunde, în perioadele cu temperaturi foarte ridicate. Buletinele de analiză au arătat că prezența bacteriei în apa mării era foarte redusă, iar infecțiile au fost cauzate de diverși alți factori la care s-au expus copiii. Dar a fost suficient pentru alte anulări de rezervări pe litoralul nostru.
Festivalul de fake news despre bombardarea Deltei
Anul trecut a existat un nou fenomen, pornit de la situația din Ucraina: un adevărat festival de fake news despre inevitabila bombardare a Deltei Dunării. Pericolul viza inclusiv litoralul, fiind foarte aproape de zona de conflict. Dar s-a dovedit a fi doar știri false, care însă au dus la anularea unui număr mare de rezervări.
Anul acesta avem isteria holerei despre care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat foarte clar că nu s-a descoperit la Odessa, dar despre care deja se discută în România că s-ar putea deplasa pe mare, în zece zile, până pe litoralul românesc.
Deși ar fi trebuit să se alarmeze și Georgia, Bulgaria și Turcia, pentru că posibilitatea ca un virus să călătorească pe mare la sute de kilometri vizează în egală măsură și celelalte țări care au ieșire la Marea Neagră, doar în România se dezbate acest potențial pericol, atât cât să-i determine pe eventualii turiști să-și anuleze vacanțele programate pe litoralul nostru sau în Delta Dunării.
„Ultima probă de apă a fost analizată de DSP alaltăieri, iar monitorizarea s-a făcut la două zile, în ultima perioadă. Specialiștii de la DSP ne-au informat că dacă s-ar deplasa un virus, s-ar ști din timp, pentru că nu se întâmplă de pe o zi pe alta, ci parametrii cresc progresiv. Dar nu au fost probleme și nici nu se preconizează că ar putea fi. A mai fost o situație, acum doi ani, cu isteria legată de bacteria E-Coli, dar și atunci am monitorizat permanent și am urmărit inclusiv numărul de cazuri care au ajuns la spital și erau sub media anuală. Ceea ce se discută acum despre holeră e un caz ipotetic. Eu m-am obișnuit să lucrez cu date și cu parametri, iar din acest punct de vedere nu există niciun motiv de îngrijorare. Apa este monitorizată permanent și calitatea apei de scăldat de pe litoralul nostru a crescut, de la un an la altul”, a explicat, pentru Jurnalul, prefectul județului Constanța, Silviu Coșa.
De ce Marea Neagră pare murdară
Alte discuții sunt pe tema culorii apei din Marea Neagră, făcându-se comparația cu Mediterana, Ionica sau alte mări care au o salinitate mult mai mare. Se profită de faptul că românii nu cunosc explicațiile științifice legate de culoarea apei și de schimbarea acesteia, sub influența fitoplanctonului - totalitatea microorganismelor din apa de mare - pentru a se răspândi zvonuri legate de apa de mare care ar fi foarte murdară pe litoralul românesc.
Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, din Constanța, Simion Nicolaev, a explicat, pentru Jurnalul, în 2020, de ce interpretarea pe care o dau cei care lansează astfel de zvonuri este greșită. „Marea Neagră se află sub influența directă a apelor care sunt adunate într-un bazin hidrografic de peste două milioane de kilometri pătrați, drept urmare, apa este mai eutrofizată, adică mai bogată în săruri nutritive decât cele cristaline. O mare foarte limpede și foarte albastră este o mare săracă în fitoplancton. Din acest considerent, apele Mării Negre sunt, în general, mai tulburi. La un moment dat, apele dinspre mare sunt împinse spre larg, iar cele din adâncime vin spre mal, iar atunci, apa capătă o culoare lăptoasă. Nu este specifică pentru tot litoralul românesc, ci pentru anumite zone”, a explicat specialistul.