Liviu Maior a murit la 85 de ani. Mesajul lui Remus Pricopie despre moștenirea fostului ministru
România a pierdut una dintre cele mai importante figuri ale reformei educației postdecembriste. Liviu Maior a murit pe 5 aprilie 2026, la vârsta de 85 de ani. Istoric de prestigiu și profesor universitar, acesta a ocupat funcția de ministru al Învățământului în perioada 1992–1996, fiind unul dintre puținii demnitari care au dus un mandat complet într-o perioadă marcată de instabilitate.
Născut pe 2 octombrie 1940, la Beclean, Liviu Maior a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai și s-a remarcat ca specialist în istoria modernă și în mișcarea de emancipare a românilor din Transilvania. De-a lungul carierei, a fost senator PSD și ambasador al României în Canada, contribuind semnificativ la viața academică și politică.
Arhitectul reformei educației postcomuniste
Mandatul său de ministru a fost definitoriu pentru sistemul educațional românesc. Într-o perioadă de tranziție și incertitudine, Liviu Maior a reușit să pună bazele unui cadru legislativ coerent. Adoptarea Legii educației nr. 84/1995 a reprezentat un moment de cotitură, oferind stabilitate și direcție unui sistem aflat până atunci într-o zonă de improvizație.
De asemenea, a avut un rol esențial în reglementarea învățământului superior privat, într-un context în care proliferarea universităților fără standarde devenise o problemă majoră. Prin Legea nr. 88/1993, statul a recâștigat controlul asupra calității educației, stabilind reguli clare și necesare.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, inclusiv Premiul Academiei Române și titluri de Doctor Honoris Causa acordate de mai multe universități din țară.
Mesajul lui Remus Pricopie: „A însemnat construcție”
Moartea lui Liviu Maior a generat reacții puternice în mediul academic. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a transmis un mesaj amplu și emoționant despre impactul fostului ministru:
„Moartea lui Liviu Maior (2 octombrie 1940 – 5 aprilie 2026) închide, din păcate, un capitol esențial din istoria recentă a educației românești.”
El subliniază că Liviu Maior a fost singurul ministru al Educației din ultimele decenii care a dus la capăt un mandat complet, într-un context dificil. Această continuitate, spune Pricopie, „a însemnat mai mult decât o simplă performanță administrativă: a însemnat construcție.”
Un reformator discret, dar decisiv
În mesajul său, Remus Pricopie evidențiază stilul aparte al fostului ministru, caracterizat de discreție și rigoare:
„Profesor universitar respectat, cu o autoritate intelectuală solidă și fără ostentație, Liviu Maior a fost unul dintre acei oameni rari care au înțeles că reforma reală nu se face prin declarații, ci prin arhitecturi instituționale durabile.”
Acesta a reușit să orienteze educația românească către valorile occidentale, îndepărtând-o de influențele ideologice ale regimului comunist. Colaborarea cu instituții internaționale precum Banca Mondială, UNESCO sau Comisia Europeană a contribuit la modernizarea sistemului.
Moștenirea lăsată educației românești
Un alt aspect important evidențiat în mesaj este contribuția lui Liviu Maior la formarea unei noi generații de specialiști în administrația educațională. Acesta a promovat tineri profesioniști, fără a crea relații de dependență sau rețele de influență.
„Nu a cerut loialitate personală, nu a revendicat merite, nu a construit rețele de influență în jurul propriei persoane”, a subliniat Pricopie.
După încheierea mandatului, Liviu Maior a rămas departe de disputele politice, alegând discreția în locul expunerii publice. Reformele sale au continuat însă să influențeze sistemul educațional.
Un „mulțumesc” pentru o viață dedicată educației
În finalul mesajului, rectorul SNSPA a transmis un omagiu simplu, dar profund:
„În astfel de momente, dincolo de formulele obișnuite de omagiere, rămâne o obligație simplă și profundă: aceea de a recunoaște.”
El a subliniat că fundamentul actual al educației românești se datorează, în mare măsură, viziunii și muncii lui Liviu Maior.
„Astăzi, într-un moment de tristețe, se cuvine să spunem – fiecare dintre noi, dar și noi, ca societate – un simplu și esențial „Mulțumesc, domnul ministru Liviu Maior!”.”
Moartea sa marchează sfârșitul unei epoci, dar și reafirmarea unei moșteniri care continuă să susțină educația din România.