După ce angajaţii Spitalului Tichileşti, singurul din ţară care îngrijeşte pacienţii cu lepră, au făcut apel la oamenii care își permit să doneze mâncare pentru pacienţi, Ministerul Sănătății vrea să majoreze sumele pentru norma de hrană. Mai exact, pentru fiecare dintre cei 10 bolnavi de lepră care au mai rămas în România, statul vrea să dea câte 20 de lei pe zi, sumă care ar trebui să le asigure acestor oameni trei mese consistente. Majorarea urmează să se aplice de la 1 noiembrie 2018, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică.
Spitalul-leprozerie Tichilești din judeţul Tulcea este singurul din țara noastră care tratează și îngrijește bolnavii de lepră din România, cu o singură secție de 15 paturi. În prezent, însă, mai trăiesc în acest spital doar 10 pacienți cu vârste cuprinse între 50 și 90 de ani. Majoritatea pacienților s-au născut chiar la Tichilești, din familii de leproși, și au trăit aici toată viața. Tot aici îşi vor petrece şi restul zilelor, căci spitalul este casa lor.
În prezent, pentru mâncare, statul român le dă acestor oameni mutilaţi de boală doar 11 lei de persoană pe zi, chiar dacă alimentaţia şi hrana sănătoasă este parte din tratatament. Boala poate stagna ani de zile permițând pacienților o viață cât de cât normală, însă maladia poate recidiva dacă sistemul imunitar lasă garda jos.
Această sumă este considerată insuficientă pentru a asigura aportul necesar de calorii, astfel că Ministerul Sănătății intenționează să o majoreze cu 9 lei, astfel încât alocația de hrană să ajungă până la 20 de lei pe zi de persoană, potrivit proiectului postat pe site-ul instituţiei. Această sumă „ar acoperi necesitățile calorice ale pacienților de la Spitalul Tichilești”.
„Alimentația pentru vârstele acestor pacienți și capacitățile lor motrice trebuie să asigure un aport caloric între 2.500 și 3.000 de kilocalorii zilnic. Aceasta înseamnă o medie de 35 până la 42 Kilocalorii/Kg corp/24 ore. Limitele generale se estimează de la 25 Kilocalorii/Kg corp/24h pentru pacienți în repaos total, până la 85 Kilocalorii/Kg corp/24h pentru pacienți cu activitate fizică intensă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Autorii proiectului precizează că această majorare reprezintă o cheltuială minoră pentru Guvern, de doar 32.850 lei pe an – ceea ce înseamnă mai puţin de 7.000 de euro -, arată estimările Ministerului Sănătății, care va suporta din propriul buget creșterea alocației.
Angajaţii au făcut apel la mila publică
Proiectul a fost pus în dezbatere public la scurt timp după ce o angajată a Spitalului Tichileşti a făcut apel la oamenii din zona Dobrogei să doneze din legumele şi fructele care le prisosesc, pentru a putea să completeze hrana celor 10 pacienți.
Femeie a precizat, ulterior, că ideea a fost de a face câteva provizii pentru iarnă - zarzavat, gemuri, castraveţi muraţi, varza murată, legume puse la congelator, pentru ca apoi, din banii destinaţi asigurării normei de hrană, să le poată fi asigurate pacienţilor produse de calitate superioară. Potrivit acesteia, spitalul are şi alte probleme, între care şi numărul mic de angajaţi. „Ajutorul pe care l-aş dori ţine de alte chestiuni. Ceva investiţii, renovarea unui pavilion... Sunt alte chestii importante. Dar avem nevoie mai ales de angajaţi, pentru că noi suntem foarte puţini. Suntem 20 cu toţii”, mai spunea angajatul spitalului.
Boală mutilantă
Cunoscută din antichitate, lepra este o boală infecțioasă cronică şi extrem de gravă, deoarece este endemică. Maladia este cauzată de bacilul lui Hansen (sau mycobucterium leprae)şi afectează pielea, mucoasele şi nervii. În secolul al XV-lea, lepra afecta unul la fiecare 30 de indivizi din vestul Europei, dar, în secolul XX, medicii au reușit să oprească evoluţia clinică şi transmiterea bolii la descendenţi, ceea ce a marcat o etapă importantă în eradicarea leprei în România și în multe state de pe glob.
Alimentaţia bolnavilor constituie o componentă a tratamentului afecţiunilor medicale, având un rol important în acordarea asistenţei medicale spitalicesti, pentru asigurarea necesarului caloric şi a conţinutului în proteine, lipide, alte elemente nutritive.
„Cred că această unitate trebuie să aibă un regim special, ea nu poate fi supusă regulilor care se aplică într-un spital care primeşte pacienţi doar pe o perioadă limitată de timp şi care se întorc acasă după rezolvarea problemei medicale”, Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.