"Ajustările salariale în anul 2026 vor fi temperate de necesitatea echilibrului fiscal şi de presiunile inflaţioniste. Sectorul concurenţial va avea un aport pozitiv asupra mediei salariale, prin retenţia salariaţilor în industrii cheie, în timp ce sectorul bugetar va stagna la nivelul din decembrie 2025. Câştigul salarial real se va menţine în teritoriu negativ, fiind determinat de interacţiunea dintre creşterile nominale moderate ale câştigurilor şi dinamica preţurilor. Deşi ajustările la salariul minim brut aduc un impuls favorabil asupra veniturilor disponibile, efectul asupra puterii de cumpărare rămâne limitat", se menţionează în Nota aferentă prognozei.
Pentru anul 2026, CNSP estimează majorarea câştigului salarial mediu brut cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creştere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale.
"Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 cu 6,8%, până la un nivel de 4.325 lei, va stimula veniturile de bază pentru o parte semnificativă a forţei de muncă, cu efect moderat asupra mediei generale, dar cu perspective de dinamizare a economiei (HG nr.146/2026)", menţionează CNSP.
În anul 2027, câştigurile salariale ar putea marca o relansare echilibrată peste inflaţie, dependentă de succesul consolidării fiscale şi de reducerea presiunilor inflaţioniste.
În sectorul concurenţial, ritmul va fi diferit: industriile competitive vor continua să atragă forţă de muncă cu salarii motivante, în timp ce sectoarele tradiţionale vor urmări trenduri mai prudente, influenţate de costurile muncii.
Pe termen mediu, rata medie anuală a câştigului salarial brut va fi de 5,9%, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 2,6%. Câştigurile salariale vor evolua într-un sens general favorabil, dar într-un ritm de creştere mai prudent şi diferenţiat pe categorii profesionale, susţin specialiştii CNSP.
"Câştigurile salariale în prima parte a anului 2026 au evoluat moderat pe ansamblu, influenţate de contrastul dintre stagnarea din sectorul bugetar şi dinamica prudentă din cel privat. Cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice s-a menţinut la acelaşi nivel cu luna decembrie 2025 (Legea nr. 141/2025). În acest context, al inflaţiei ridicate (+9,6%), puterea de cumpărare determinată de câştigul salarial net real a suferit o reducere consistentă (-5,2%), efectul imediat fiind vizibil asupra reducerii PIB (-1,7%) şi a consumului privat în primul trimestru", explică CNSP.
Începând cu a doua parte a anului 2025, piaţa muncii din România a fost caracterizată de o încetinire generală a recrutărilor şi o prudenţă sporită a angajatorilor pe fondul climatului economic incert, estimările numărului mediu de salariaţi pentru anul 2026 indicând un declin de circa 28.000 de persoane, conducând la o creştere a ratei şomajului BIM până la 6,3%.
Anul 2026 a debutat cu o reducere semnificativă a efectivului de salariaţi, cu 60.000 de persoane în intervalul ianuarie - martie, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, cel mai mare declin, de peste 50.000 de persoane, provenind din industrie, care reprezintă în continuare un sector determinant. Numărul mediu de salariaţi este de 6.670.000, fiind estimată o creştere cu 0,6% în 2027, la 6.710.000, cu 1,1% în 2028, la 6.784.000, şi cu 0,7% în 2029, la 6.830.000.
Anul acesta, populaţia ocupată totală este de 7.655.000 persoane, în scădere cu 0,5% raportat la 2025
Pe termen mediu, conform prognozei, piaţa muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective mai bune pentru toate categoriile salariale, astfel încât, în intervalul 2027 - 2029, populaţia ocupată va avansa cu un ritm mediu de 0,4%.
În cadrul acesteia, numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 0,8%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
Rata şomajului BIM va continua să scadă uşor şi este estimată să ajungă la 5,3% la finalul orizontului de prognoză, de la 5,5% în 2028, 5,9% în 2027 şi 6,3% în 2026, scrie AGERPRES