Ex-premierul PNL Ludovic Orban, fost aliat al președintelui Nicușor Dan, dat, însă, afară de la Palatul Cotroceni și care s-a alipit de actualul premier Ilie Bolojan, s-a ales, ieri, cu o plângere penală pentru modul în care, în luna decembrie a anului 2019, a alocat, prin HG, din fondul de rezervă al Guvernului, aproape un miliard de lei pentru a plăti fraților Micula unele despăgubiri. PSD a sesizat, ieri, Parchetul General, cerând anchetarea lui Orban pentru abuz în serviciu, în plângere arătându-se că fondul de rezervă nu poate fi utilizat în aceste scopuri, pe de o parte, că litigiile cu frații Micula se aflau încă în diverse stadii de judecată, iar Comisia Europeană a contestat această plată de despăgubiri, pe care a catalogat-o ca fiind ajutor de stat incompatibil. Mai mult, în plângerea penală întocmită, PSD invocă presiuni pe care premierul de atunci, Ludovic Orban, le-ar fi făcut asupra unor funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru ca această plată să fie efectuată.
Războiul politic din România a ajuns într-o fază avansată de plângeri penale. Ieri, Partidul Social Democrat a depus, prin intermediul Casei de Avocatură MP Partners, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „împotriva domnului Ludovic Orban, fost prim-ministru al României în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020, fost consilier prezidențial – Departamentul Politică Internă, în prezent Președinte al Partidului Forța Dreptei”.
Plângerea a fost formulată „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile articolul 297 Cod penal, constând în adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 917/2019, la data de 13 decembrie 2019, prin care s-a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului României, la capitolul 54.01 «Alte servicii publice generale», titlul XI «Alte cheltuieli», articolul 59.17 «Despăgubiri civile», în vederea efectuării plății hotărârii arbitrale pronunțate în dosarul arbitral nr. ARB/05/20 de Curtea de Arbitraj Internațională a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID), în beneficiul numiților Ioan Micula și Viorel Micula și al societăților European Food S.A., Starmill S.R.L. și Multipack S.R.L., prin utilizarea nelegală a unui mecanism bugetar cu caracter excepțional, respectiv Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în condițiile în care obligația financiară era cunoscută, litigioasă și previzibilă de ani de zile și nu îndeplinea condițiile restrictive privind caracterul urgent și neprevăzut prevăzute de articolul 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și prin exercitarea unor presiuni asupra funcționarilor din cadrul Ministerului de Finanțe implicați în circuitul administrative și bugetar de aprobare și efectuare a plății”.
Utilizarea ilegală a rezervei guvernamentale
Conform acestei plângeri penale, PSD solicită Parchetului General „luarea tuturor măsurilor legale necesare în vederea lămuririi complete a situației de fapt, identificării întregului mecanism administrativ și decizional ilicit care a stat la baza adoptării și punerii în executare a HG nr. 917/2019, stabilirii împrejurărilor concrete în care s-a dispus utilizarea Fondului de rezervă bugetară pentru efectuarea plății sumei de aproximativ 912 milioane lei, verificării legalității circuitului administrativ și bugetar de avizare și aprobare, identificării persoanelor implicate în procesul decizional, precum și stabilirii existenței unor eventuale presiuni exercitate asupra funcționarilor din cadrul Ministerului de Finanțe implicați în aprobarea și efectuarea plății, în scopul aflării adevărului judiciar și tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate”.
Se arată că „utilizarea Fondului de rezervă bugetară este supusă unui regim juridic de strictă interpretare. Potrivit articolului 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, acest mecanism excepțional este rezervat exclusiv urgențelor imprevizibile, orice altă destinație constituind o deturnare a scopului legal al creditelor bugetare”, se subliniază în această plângere penală.
Comisia Europeană a catalogat afacerea ca ajutor de stat incompatibil
Conform documentului citat, încă din anul 2015, Comisia Europeană apreciase că plata despăgubirilor constituie un ajutor de stat incompatibil, solicitând României inclusiv recuperarea sumelor deja achitate. „În aceste condiții, situația juridică nu era una unilaterală, în care statul român avea exclusiv obligația de plată, ci una în care existau și obligații corelative privind recuperarea ajutoarelor de stat considerate nelegale”, susțin cei de la PSD.
Mai mult, la momentul adoptării HG nr. 917/2019, raportul juridic se afla în plină efervescență litigioasă, fiind departe de o clarificare definitivă. „Coexistau simultan contestații la executare, dispute privind compensarea creanțelor și proceduri execuționale active, totul sub spectrul unui conflict juridic european major privind incompatibilitatea plății cu normele în materia ajutorului de stat. Acest blocaj procedural și normativ excludea, de plano, certitudinea necesară unei plăți din Fondul de rezervă bugetară”, arată petiționarii.
Faptele urmează să se prescrie anul viitor, în luna decembrie
Într-un alt pasaj spectaculos al acestei plângeri penale, cei de la PSD devoalează „caracterul nelegal al HG nr. 917/2019”, care „este potențat de indicii privind exercitarea unor presiuni de către fostul premier Ludovic Orban asupra unor reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, precum Ciprian Badea și Mihai Diaconu, în scopul urgentării unei plăți de o valoare considerabilă într-un context juridic încă incert și litigios, acțiune desfășurată contrar opoziției acestora”.
În sprijinul aceste acuzații, autorii plângerii invocă informațiile apărute în spațiul public, referitoare la o întâlnire informală desfășurată în biroul premierului cu participarea beneficiarilor plății, frații Micula, situație care „conturează suspiciunea unei abateri de la cadrul instituțional obișnuit al procesului decizional. Aceste date, care indică o posibilă viciere a voinței administrative în dauna intereselor patrimoniale ale Statului, impun o verificare riguroasă în cadrul urmăririi penale pentru a stabili măsura în care posibilul dialog direct cu beneficiarii a influențat criteriile tehnice de oportunitate, generând astfel un prejudiciu cert și deosebit de grav bugetului de stat”.
PSD mai susține, în documentul depus la Parchetul General, că, pentru dovedirea celor expuse, înțelege să folosească proba cu înscrisuri, proba testimonială, rapoarte de expertiză, precum și orice alte mijloace de probă a căror necesitate va rezulta pe parcursul cercetărilor.
Fapta de abuz în serviciu de care este acuzat de Ludovic Orban de către cei de la PSD este sancționată, potrivit articolului 297 Cod penal, cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Însă, pentru închisoarea mai mare de cinci ani, dar mai mică de zece ani, prescripția generală a răspunderii penale se împlinește în opt ani. De la momentul adoptării de către Ludovic Orban a respectivei Hotărâri de Guvern au trecut 6 ani și cinci luni, iar până la momentul prescrierii, în data de 13 decembrie 2027, mai e un an și 7 luni.