În cea de-a șasea zi de greve și proteste, sindicatele sperau să organizeze, ieri, cea mai mare manifestare publică de până acum împotriva planului guvernamental de modificare a legii pensiilor, încercând să paralizeze astfel întreaga țară.
Peste 260 de manifestații fuseseră anunțate, marți, în toată Franța, poliția estimând că vor participa între 1,2 și 1,4 milioane de persoane. Livrările de combustibil au fost blocate pe tot cuprinsul țării, majoritatea serviciilor de tren și de metrou erau anulate, iar multe școli au fost închise.
Încă de săptămâna trecută, în condițiile în care guvernul nu dădea semne că ar renunța la reforma pensiilor, liderul sindical Emmanuel Lépine declara că scopul blocării livrărilor de combustibil este acela de a „îngenunchea economia franceză”. În zilele următoare, vor exista solicitări de extindere a grevelor, astfel încât să fie afectată și producția de energie electrică, susțin sindicaliștii.
Pe parcursul acestei săptămâni, marcată şi de alte mobilizări, precum grevele feministe din 8 martie, Ziua internaţională a drepturilor femei, mobilizarea tinerilor, joi, grevă naţională pentru climă, vineri, vor avea loc şi dezbaterile din Senat, cu privire la reforma sistemului de pensii, care ar urma să se încheie vineri.
Reformă controversată
Propunerea revoluționară a lui Macron ar urma să crească vârsta minimă de pensionare de la nivelul actual, de 62 de ani, la 64 de ani, aducând Franța mai aproape de vecinii săi din UE, dintre care majoritatea au amânat vârsta de pensionare la 65 de ani sau mai mult.
De asemenea, legea înăsprește cerințele pentru o pensie completă și ar urma să elimine privilegiile de care se bucură unii angajați din sectorul public, cum ar fi cei de la metroul din Paris.
Pe lângă creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, guvernul afirmă că lucrătorii ar trebui să contribuie timp de 43 de ani la fondul comun de pensii al Franței înainte de a obține o pensie completă.
După ce, inițial, a susținut că scopul său era de a face sistemul mai echitabil, executivul precizează acum că este vorba de economii.
„Statu-quo-ul în următorii 10 ani înseamnă 150 de miliarde de euro de deficite acumulate și o scădere a calității vieții pensionarilor”, declara, la sfârșitul săptămânii, ministrul Muncii, Olivier Dussopt.
Modificările, care ar trebui să prevadă și ușoare creșteri pentru cele mai mici pensii, ar urma să intre în vigoare în septembrie.
Macron a calificat reforma drept „esențială”, din cauza deficitelor prevăzute pentru sistemul de pensii din Franța în următorii 25 de ani.
Guvernul francez mizează pe adoptarea în Senat a reformei până duminică şi are de gând ca în data de 16 martie să supună la vot legea în cele două Camere ale Parlamentului.
„Dacă reforma va fi adoptată este puţin probabil ca mobilizarea să se menţină la nivelul actual”, a spus o sursă guvernamentală, citată de AFP, care a precizat că executivul mizează pe renunţarea la proteste de către sindicatele mai moderate.
Ce vor sindicaliștii
Sindicatele franceze organizaseră până marți cinci zile de proteste separate, însă, de ieri, au crescut presiunea asupra autorităților, prin amenințări de greve generale, care riscă să aibă un impact grav în perioada următoare.
Principala lor nemulțumire este că modificările legislative îi dezavantajează pe lucrătorii necalificați, care au tendința să-și înceapă cariera devreme și care, spre deosebire de absolvenții de universitate, lucrează adesea în locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic.
De asemenea, sindicaliștii contestă afirmația guvernului privind deficitele iminente ale sistemului de pensii prin repartiție, afirmând că mici creșteri ale contribuțiilor ar putea menține solvabilitatea acestuia.
Sindicatele sunt susținute de formațiunea politică radicală de stânga „Franța neînduplecată”, care dorește reducerea vârstei de pensionare la 60 de ani, precum și de socialiști și Verzi.
Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen este, de asemenea, împotriva reformei pensiilor, exprimându-și, în același timp, îngrijorarea față de încercările de a paraliza Franța cu greve continue.
Concomitent, o serie de intelectuali de stânga și-au exprimat opoziția, în special cunoscutul economist Thomas Piketty, care consideră că Macron își consolidează reputația de „președinte al celor bogați”.
Miza lui Macron
După ce a încercat și nu a reușit să promoveze reforma pensiilor în timpul primului său mandat, Macron a revenit la această problemă în campania pentru realegere, în aprilie, anul trecut.
El a învins-o pe Le Pen, candidând pe o altă platformă „pro-business”, care promitea să reducă șomajul și să îi facă pe francezi să „muncească mai mult” pentru a finanța sistemul de securitate socială a țării.
Analiștii politici de la Paris consideră însă că actualul mandat al președintelui este unul lipsit de strălucire. De altfel, însuși Macron recunoștea, în discursul său de victorie, că mulți oameni l-au votat doar pentru a o ține pe Le Pen departe de putere.
În pofida avertismentelor aliaților politici cu privire la momentul ales pentru reformă - relativ rapid după pandemia de COVID-19 și în mijlocul unei crize a costului vieții -, șeful statului francez a mers înainte cu inițiativa sa.
„Pentru Emmanuel Macron, retragerea ar fi o abdicare”, remarca recent senatorul de dreapta Bruno Retailleau, care susține reforma. „Dacă ar reveni asupra reformei, el nu ar mai putea reforma, iar mandatul său ar lua sfârșit”, mai spunea Retailleau, citat de AFP.
Ce zic francezii
Aproximativ două treimi dintre alegători declară în sondaje că sunt împotriva schimbărilor, iar majoritatea oamenilor susțin grevele.
Opoziția pare să fie deosebit de puternică în orașele mici și mijlocii, acolo unde Le Pen își are o mare parte dintre susținători.
Temerile că modificările ar putea provoca o reapariție a protestelor cunoscute sub numele de „Vestele galbene” - mișcare antiguvernamentală spontană și uneori violentă, care a făcut ravagii în 2018 - au fost până acum nefondate.
În pofida lipsei de popularitate a inițiativei lui Macron, două din trei persoane chestionate sunt de părere că reforma va trece, potrivit unui sondaj realizat la începutul acestei săptămâni de grupul „Elabe”.
Proteste tipice?
Guvernul se aștepta la o reacție dură față de reforma pensiilor, în condițiile în care puține schimbări majore au loc în Franța fără proteste.
Pentru cei de stânga, orice încercare de a reduce drepturile lucrătorilor în privința orelor de lucru scurte, a pensiilor generoase sau a contractelor de muncă protejate este percepută drept un atac la adresa realizărilor mișcării muncitorești din ultimul secol.
Protestele actuale le-ar putea depăși ca amploare și intensitate pe cele din 2010, atunci când președintele de dreapta, Nicolas Sarkozy, a ridicat vârsta de pensionare de la 60, la 62 de ani.
De asemenea, aceste mișcări sunt mai mari decât cele din 1995, atunci când guvernul a fost forțat să renunțe la planurile sale de a modifica legislația asupra pensiilor.
Cu toate acestea, în momentul de față, impactul întreruperilor activităților este diferit, fiind atenuat de apariția lucrului de la domiciliu, precum și a noilor tehnologii de muncă.
„Până acum, mobilizarea francezilor pentru a demonstra sau a intra în grevă a fost importantă, dar, probabil, nu suficientă pentru a avea un impact macroeconomic semnificativ”, remarcau, la începutul săptămânii, economiștii de la banca ING.
Deznodământ incert
Strategia guvernului este clară - să grăbească adoptarea legislației în parlament și să obțină un vot favorabil până la mijlocul acestei luni sau, cel târziu, până la 26 martie.
Chiar dacă partidul centrist al lui Macron nu are o majoritate în Adunarea Națională din Camera Inferioară, acesta ar trebui să poată conta pe sprijinul partidului de dreapta „Republicanii” în ambele Camere pentru a asigura majoritățile necesare.
„Inversarea unei astfel de situații ar fi extrem de dificilă și improbabilă”, susține Jerome Jaffre, analist politic la institutul de cercetare „Cevipof” din Paris, pentru televiziunea LCI.
„Chiar și cei care conduc opoziția, nu sunt sigur că cred în asta!”, consideră Jaffre.