Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu îndeplinește condițiile imperative ale Legii 161/2003 pentru a fi înalt funcționar public. Obligativitatea absolvirii examenului de licență este eliminatorie.
SNSPA a comunicat faptul că demnitarul nu și-a dat examenul de licență. În aceste condiții, avocatul Iulian Urban apreciază că toate documentele emise de Grupul de Comunicare Strategică, sub semnătura lui Manciu, sunt lovite de nulitate. Teza este îmbrățișată și de avocatul Gheorghe Piperea, care merge și mai departe, atrăgând atenția că, în acest caz, poate fi vorba și de săvârșirea unor fapte de natură penală. Eduard Andi Manciu a condus Departamentul de Comunicare al PNL, iar soția sa, Cristiana Narcisa, este consilier la Administrația Prezidențială, dar numită, la cererea lui Klaus Iohannis, în 2017, ca membru supleant în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Hotărârea Parlamentului cu privire la această numire a fost semnată de Liviu Dragnea și de Călin Popescu Tăriceanu.
Șeful Grupului de Comunicare Strategică, Eduard Andi Manciu, a devenit, din șef al departamentului de comunicare al PNL, în data de 27 noiembrie 2019, direct demnitar de rang înalt, respectiv consilier de stat la Cancelaria premierului Ludovic Orban.
Numirea a fost făcută prin decizie a prim-ministrului nr. 474/2019. Cităm din acest document: „(…) se numește domnul Andi Eduard Manciu în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe domeniul comunicării”.
Decizia este contrasemnată de Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase. Conform Legii nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri și combaterea corupției, consilierii de stat fac parte din categoria înalților funcționari publici, potrivit articolului 11, litera „b” din acest act normativ.
La articolul 18, însă, referitoare la categoria înalților funcționari publici, legea arată, în cuprinsul alineatului 1, că pot face parte din această categorie persoanele care îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, printre care cea prevăzută la articolul 49 litera „f” (studiile prevăzute de lege pentru funcția publică), dar și dacă „au studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalent”. Această condiție obligatorie este menționată la litera „b” a articolului 18 din Legea nr. 161/2003.
Din CV-ul oficial al lui Eduard Andi Manciu, aflăm că acesta menționează urmarea studiilor Colegiului Național „Ștefan cel Mare”, din Suceava, în perioada 2000 – 2004, după care, între iulie 2002 și februarie 2003, susține că a urmat cursurile Centrului de Jurnalism Independent Suceava, iar între anii 2004-2008 a urmat „studii universitare la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA – specializarea științe politice”. Sorin Dragnea, director de școlaritate al SNSPA, a comunicat public faptul că „domnul Eduard Andi Manciu a fost înmatriculat la Facultatea de Științe Politice , specialitatea Științe Politice – promoția 2004-2008, dar nu a absolvit studiile de licență”.
Specialiștii în Drept analizează incredibila situație
Se demonstrează, astfel, că Eduard Adi Manciu ocupă o funcție din categoria înalților funcționari publici, de 11 luni, fără să îndeplinească una dintre condițiile obligatorii prevăzute de lege, în cadrul aparatului propriu al premierului Ludovic Orban. Mai
mult. Din această calitate, Manciu coordonează departamentul guvernamental însărcinat cu comunicarea datelor centralizate referitoare la infectările cu Covid-19, a dispus măsuri, în perioada stării de urgență, referitoare la cenzurarea unor publicații
on-line și a gestionat comunicarea publică a măsurilor de restricționare ale unor drepturi și libertăți pe teritoriul României, de la izbucnirea crizei sanitare.
Doi juriști cunoscuți atrag atenția asupra faptului că toate actele emise de acest Grup de Comunicare Strategică, având semnătura lui Eduard Andi Manciu, sunt nule de drept, iar acesta din urmă ar putea fi chiar pus sub acuzare penală pentru ocuparea unei funcții publice fără drept.
Avocatul Iulian Urban scrie, pe contul său de socializare, că „Problema juridică cu Andi Manciu, şeful Grupului de Comunicare Strategică, numit în funcţie, deşi nu are diplomă de licenţă, este aceea că este lovită de nulitate, astfel încât toate actele semnate de el, inclusiv raportările zilnice de Covid în baza cărora s-au îngrădit libertățile civile, sunt lovite de nulitate!”.
La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea arată că Manciu și cei care l-au numit în această funcție sunt pasibili de dosare penale. „Un individ care se angajează pe funcția de consilier de stat, despre care știa că necesită o diplomă de licență, comite infracțiunile de fals și uz de fals declarând la angajare că deține diploma respective, deși nu o are. (…) Demnitarii care îl angajează și, ulterior, omit să îl denunțe organelor de cercetare penală pot fi considerați favorizatori și, respectiv, autori ai faptei penale de nedenunțare a unor infracțiuni. Toate actele juridice, inclusiv cele cu caracter normativ, pe care le-a emis și semnat făptuitorul, sunt nule. Inclusiv cele de cenzură, inclusiv sesizările către Facebook sau către serviciile secrete făcute cu intenția de a-i monitoriza și pedepsi pe «negaționiști»”, subliniază Piperea.
„Spatele” lui Manciu, asigurat de la Palatul Cotroceni
Ce „spate” are Manciu și de ce Ludovic Orban și Antonel Tănase au „închis ochii” la aceste lucruri este greu de înțeles, din punct de vedere juridic, dar ușor de bănuit, din punct de vedere relațional. Din declarația de interese, depusă de consilierul de stat la Cancelaria Prim-ministrului, Eduard Andi Manciu, sub numărul 4603/10 iunie 2020, rezultă că acesta este șef al Departamentului de Comunicare al PNL, în prezent suspendat. La capitolul venituri pe ultimul an fiscal (2019), din declarația de avere, rezultă că a încasat 60.000 de lei, ca și consilier la PNL, dar și 11.124 de lei, în calitate de consilier de stat la Guvernul României. Asta înseamnă puțin sub 10.000 de lei pe lună, având în vedere că a obținut funcția la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, iar veniturile sunt aferente întregului an 2019.
Soția sa, însă, Cristiana Narcisa Manciu (Petre), apare, în acest document, ca deținând funcția de consilier la Administrația Prezidențială, calitate din care a încasat, anul trecut, venituri salariale de 73.036 de lei. Studiind secțiunea „transparență” de pe site-ul Președinției, am identificat declarații de avere ale soției șefului Grupului de Comunicare Strategică doar din aprilie 2015, iulie 2016, august 2016 și martie 2017.
Găsim, însă, în Monitorul Oficial al României, un alt act oficial, respectiv Hotărârea Parlamentului României nr. 74 din 27 septembrie 2017, semnată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, care conține un articol unic, având următorul cuprins: „Doamna Manciu Cristiana Narcisa se numește în calitatea de membru supleant în Consiliul Național al Audiovizualului, la propunerea Președintelui României, pe locul declarat vacant prin demisia doamnei Bârsan Daniela (consilier prezidențial – n.red.), în completarea mandatului întrerupt la data de 9 februarie 2015”.
Harababură cu cifrele Covid. GSC al lui Manciu se contrazice cu INSP
Interesant este că, în plin scandal al numirii lui Manciu, fără studii, autorităţile se încurcă în date şi transmit informaţii contradictorii referitoare la cazurile de COVID-19 din Capitală, în timp ce milioane de bucureşteni aşteaptă să vadă ce se întâmplă cu activităţile lor zilnice în perioada următoare. INSP a anunţat iniţial o rată de incidenţă de 3 cazuri la 1.000 de locuitori în Bucureşti, în ultimele 14 zile, ceea ce ar fi însemnat intrarea în scenariul roşu.
După o oră de la această comunicare, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat o rată de incidenţă de 2,69 de cazuri la 1.000 de locuitori. După încă o oră, Institutul Naţional de Sănătate Publică a rectificat propriile date, anunţând o rată de incidenţă de 2,65 de cazuri la 1.000 de locuitori.
Alte numiri controversate făcute de Cabinetul liberal
De la preluarea Guvernării, PNL a făcut o serie de numiri controversate în cadrul aparatului guvernamental, dar și în teritroriu. Recent, „Jurnalul” a dezvăluit faptul că ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate, alese pe criterii politice. Unul dintre greii ministerului este Liliana Anghel, numită, în decembrie, temporar, în funcția de secretar general a ministerului, pentru o perioadă de 6 luni, care ocupă însă și la acest moment această demnitate. Agenția Națională de Integritate a fost sesizată, recent, cu privire la o posibilă stare de incompatibilitate în care s-ar afla Liliana Anghel, întrucât a deținut, timp de trei luni, și funcția de acționar, dar și de administrator la o societate care se ocupă cu fondurile europene. Interesant este și faptul că Boloș însuși a fost găsit, în 2014, în stare de incompatibilitate de către ANI, în trei dosare diferite, întrucât a ocupat, simultan, funcții la stat.
Marius Ghineț, patronul unei firme de pompe funebre, este noul manager al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, numirea lui fiind semnată, pe data 15 mai 2020, de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Un alt exemplu de acest gen este acuzația făcută, tot în luna mai, de primarul orașului Câmpeni, Ioan Călin Andreș, care a dezvăluit că la șefia Spitalului Orășenesc Câmpeni a fost numit un chelner, pe nume Valentin Gog, care a fost șef de sală într-un restaurant.
Cazul Baranga încearcă să eclipseze situația de la Cancelaria lui Orban
Situația educațională a lui Eduard Andi Manciu vine pe fondul unui scandal fără precendent, în care este implicat ex-președintele Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Laurențiu Baranga.
„Jurnalul” a dezvăluit, în ediția de ieri, că, în 2016, Judecătoria Sectorului 4 a dispus anularea diplomei de bacalaureat, a foii matricole pentru clasele I-XII, a certificatului de atestare lingvistică, a diplomei de licență și a foii matricole aferente, a diplomei de studii post-universitare emise de Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, a certificatului de absolvire a Colegiului Național de Apărare și a diplomei de doctor emise de Universitatea Valahia din Târgoviște.
În ciuda acestui fapt, la începutul lunii septembrie a anului curent, ministrul Finanțelor Publice, Florin Vasile Cîțu, înaintează premierului Nota de Fundamentare, cu propunerea numirii lui Laurențiu Baranga în funcția de președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, menționâd că „domnul Laurențiu Baranga a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul 4 al articolului 40 din Legea nr. 129/2019”. La acest articol se precizează că președintele și vicepreședintele Oficiului Spălării Banilor trebuie să întrunească, cumulativ, la data numirii, mai multe condiții, din care prima este aceea „să fie
licențiat și să aibă cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică”. Pe 3 septembrie, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 746/2020, prin care Ludovic Orban l-a numit pe Laurențiu Baranga în funcția de președinte al ONPCSB, pentru o
perioadă de patru ani. Hotărârea a fost contrasemnată de către ministrul Finanțelor, Florin Vasile Cîțu.