Şcolile nu dispun de cantine în care să poată fi preparată mâncarea, nu au nici posibilitatea să cumpere feluri principale de la catering, pentru că nu au spaţii pe care să le transforme în săli de mese. De aceea, primarii s-au adaptat şi au licitat pentru a treia variantă: sandvici! Bun şi acela, spun directorii de şcoli, care au constatat că elevii vin mai des la ore şi nu mai lipsesc de când li se asigură o masă.
Guvernul alocă 15 lei pentru o „masă caldă”, cu TVA, dar include şi transportul. Sunt bani puţini pentru a oferi copiilor un meniu aşa cum a fost avizat de Ministerul Sănătăţii, spun primarii. Şi asta nu este singura problemă. „Se merge pe ideea de masă caldă, dar nimeni nu are posibilitatea să facă mese calde. O să se meargă pe catering, acolo unde au sală de mese. Noi trebuie să facem procedura şi să scoatem la licitaţie. Ne-au venit deja 700.000 de lei, bani care sunt până la sfârşit de an. Dacă e ca la vaccinare, este o crimă, pentru că în fiecare lună trebuie rectificare de buget. Vor primi toţi copiii, şi cei de la şcoală, şi cei de la grădiniţă. Bâjbâie cei de la Finanţe, banii veniţi sunt pentru anul care a rămas şi încă nu ştim dacă restul va fi transferat pentru la anul viitor. Opţiunea la Miceşti va fi pentru pachet, că nu avem bucătărie. Sunt trei variante: masă caldă, pentru care trebuie să avem cantină, catering şi pachet alimentar. Avem 15 lei cu tot TVA. Din punctul meu de vedere, ăla (n.r. - sandviciul) numai sănătos nu este, cu caşcaval din comerţ, şuncă sau muşchiuleţ procesate. Ideea era să le dea produse bio, produse fără E-uri. Acest pachet îl validează consiliul de administraţie de la şcoală. Am vorbit cu doamna director să aleagă produse cât mai sănătoase”, a declarat pentru Jurnalul, Dumitru Voicu, primarul comunei Miceşti, din judeţul Argeş.
S-a mărit frecvenţa elevilor la cursuri
Cu toate că anul şcolar 2022-2023 a început de la 1 septembrie, proiectul a început să fie derulat în şcoli mult mai târziu. Ordonatorii de credite au fost obligaţi să aştepte normele de aplicare, să se aloce sumele şi apoi au organizat licitaţiile. La o şcoală din Argeş deja au început să se vadă rezultatele proiectului-pilot. „Noi am început programul chiar de pe 1 noiembrie. Am fost primii din judeţ care am aplicat. Având în vedere că nu avem suficient spaţiu pentru a servi mâncarea în condiţii optime, am ales varianta a treia din metodologie: sandvici. Ne-ar fi plăcut să fie ciorbiţă, dar deocamdată nu avem spaţiu suficient. Din păcate, programul se va derula doar pe un an. Firma care a câştigat licitaţia aduce, în condiţii optime, în fiecare zi, un alt tip de sandvici. Să sperăm că va ţine programul mai mult timp. Dacă la anul vom avea spaţiu, vom amenaja o sală de mese. Programul este făcut cu un scop, de a aduce cât mai mulţi copii la şcoală. Noi avem aproape 70% dintre copii din medii defavorizate. Să ştiţi că în cele trei săptămâni de când am început, s-a văzut o creştere a frecvenţei şcolare. Este un lucru îmbucurător, pentru că unii dintre ei sunt copii amărâţi. Ei vin la şcoală pentru acel pachet cu mâncare. Este bine gândit programul respectiv, dar aş vrea să fie de lungă durată”, a declarat Mihaela Iacob, directorul Şcolii Gimnaziale Hârtieşti.
Cornul şi laptele, în paralel
Bucuroşi că au fost incluşi în proiect unii primari se mulţumesc cu ce au primit şi vor ca pe viitor să amenajeze spaţii pentru a oferi elevilor cu adevărat „masă caldă”. Un calcul simplu arată însă că în această fază, suma este mult prea mică faţă de cât ar fi necesar pentru a prepara mâncare la cantina şcolii. „Suntem şi noi în procedură de licitaţie. Sperăm ca după 1 decembrie să începem să distribuim. Au venit banii mai târziu şi abia acum suntem în faza de licitaţie. Sandvici o să dăm, că noi nu avem infrastructura necesară să oferim masă caldă, să facem mâncare. Tot 15 lei erau alocaţi şi dacă aveam cantină să o preparăm. Nu ştiu ce puteam face din banii ăştia! Le dăm sandvici şi pe lângă el un fruct. Mergem şi cu cornul și laptele în paralel. Pe viitor avem o sală, unde a fost grădiniţa, pe care vrem să o transformăm în sală de mese şi să luăm mâncare de la catering. Ca să putem face noi masa caldă implică mult. Ne trebuie spaţiu utilat, cu bucătar, cu ospătar, cu spălător de vase şi nu ajung banii. Vă daţi seama că ar trebui să angajăm toţi aceşti oameni şi să-i plătim, la care se adaugă şi materia primă pentru mâncare, care nu este deloc ieftină”, a explicat Gabriel Popa, primarul comunei Albeştii de Argeş.
Sunt elevi care îşi duc sandviciul acasă
Banii alocaţi sunt suficienţi pentru un sandvici, dar nu ar ajunge pentru prepararea de mâncare caldă, spun toți cei care derulează proiectul „15 lei este o sumă micuţă, dar să vedem şi partea plină a paharului. Dacă s-a început cu 15 lei sunt sigură că se va mări suma pe viitor. Dacă m-ar întreba cineva pe mine dacă îşi are rostul acest program aş spune că da. Feedback-ul este pozitiv. Legiuitorii noştri ar trebui să îşi înveţe lecţia, să mărească puţin suma, ca să avem bani şi pentru o ciorbiţă, un şniţel care ar fi mai mult de folos acestor copii. I-am urmărit şi unii dintre ei. I-am văzut când au pus sandviciul în ghiozdan, ca să îl mănânce acasă şi la şcoală au mâncat cornul şi au băut laptele. Pentru ei acest pachete înseamnă foarte mult”, mai spus Mihaela Iacob.
Situațiile de acest fel sunt foarte multe în România, iar cei mai săraci elevi devin adesea victime ale bullying-ului sau ale unor acte de violență extremă. Un elev de clasa a VIII-a a fost omorât cu pietre în curtea unei școli, în 2016, în timp ce-i ducea cornul și laptele surorii lui mai mici, la altă școală. Birocrații din Guvern nu pot înțelege situația reală a acestor copii din familii sărace.
Ca să ne încadrăm în cei 15 lei, probabil că le-am fi dat doar o ciorbă. În proiect spune că 40% din sumă trebuie să fie hrană, restul transport, ambalaj etc. Nu putea să fie doar valoarea nutritivă 15 lei, trebuia să includă şi restul. Meniul zilei, de exemplu, costă 15 lei, dar cu transport costă mai mult.
Savu Gheorghe, primarul comunei Ţiţeşti