Probleme au însă mulți copii care încă nu beneficiază de acest program. Un deputat a lansat o propunere legislativă care ar putea ajuta mult mai mulți elevi, dacă se va accepta finanțarea programului și din bugetele locale, acolo unde există această posibilitate. Decidenții politici ar trebui să mai priceapă că e mai bine să aibă cât mai mulți elevii mâncare caldă, chiar dacă li se aduce în clasă, decât să fie lăsați flămânzi și să crească abandonul școlar acolo nu au sală de mese.
Rata părăsirii timpurii a şcolii este în România peste media Uniunii Europene, iar statisticile arată o scădere a acestui procent, de la un an la altul, exact după debutul programului-pilot. Astfel, se înregistrează o scădere de la 18,1% în 2017 la 16,4% în 2018 şi la 15,3% în 2019, conform datelor oficiale Eurostat. Pentru 2020-2021, datele sunt irelevante, din cauza situației create în timpul pandemiei, când s-au făcut mult timp cursuri online. Extinderea programului-pilot „Masă caldă în școli” a-nceput în anul școlar 2016-2017.
Programele „Cornul și laptele”, „Lapte, corn și măr” sau „Masa caldă în școli” au avut mari probleme de implementare, din cauza sumelor mici alocate de la bugetul statului, în ultimii ani, dar și din cauza birocrației și a condițiilor pentru participarea la licitații. Au existat mai multe blocaje în ultimii ani, care continuă și astăzi. Multe firme nu mai participă la licitații, din cauza bugetului prea mic alocat pentru fiecare copil. Cele mai afectate sunt școlile cu puțini elevi, adică exact cele din zonele cele mai sărace. Acolo nu sunt nici condiții și nici bani pentru a se amenaja sală de mese, iar birocrații din guvern consideră că e mai sănătos să moară copiii de foame decât să miroasă a mâncare în clase, dacă le-ar da voie să primească masa caldă în bănci.
Modificarea legislativă salvatoare
Un deputat s-a gândit la o soluție pentru a crește numărul copiilor care ar putea beneficia de mesele calde la școală. „Am depus la începutul acestei săptămâni, alături de mai mulți colegi, inițiativa legislativă care urmărește extinderea programului-pilot „Masă caldă în școli”. Practic se acordă posibilitatea legală consiliilor locale și consiliilor județene care doresc asigurarea de masă gratuită în creșe, grădinițe, centre de zi, școli în cantinele şcolare, sălilele de mese sau prin servicii de catering, din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale judeţelor prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale acestora, în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinaţie. Avem în vedere asigurarea necesarului de hrană pentru fiecare copil, astfel încât să nu fie afectată sănătatea acestora, precum și accesul la educație”, explică deputatul PSD de Mehedinți Alin Chirilă.
Numărul școlilor din programul „Masă caldă în școli” a crescut cu 100, anul acesta, față de anul trecut, în proiectul-pilot al Guvernului, dar nu este nicidecum suficient, mai ales în condițiile actuale, când rata reală a inflației a crescut brusc, de la 5% la 15%, în doar câteva luni. Bugetul statului nu poate susține mese calde pentru 17.000 de unități de învățământ, la nivel național, însă această soluție ar putea extinde programul la un număr mult mai mare de școli, dar și în creșe, grădinițe și centre after-school, cu bani din bugetele locale și la alegerea factorilor de decizie. Ar mai trebui să se înțeleagă și problema copiilor care acum sunt privați de acest beneficiu pentru că nu au sală de mese, pentru că ar putea fi lăsați să mănânce în sălile de clasă.
Extinderea la alte forme de educație
În urma acestei modificări legislative programul „Masă Caldă în școli” ar putea fi implementat și la nivelul unităților de învățământ cu program normal, cât și în cele cu program prelungit sau cele în care se organizează programe „Școală după școală” pe de-o parte, iar pe de altă parte pot fi incluse toate școlile care în prezent nu au fost selectate în programul „Masă Caldă în școli”, acolo unde autoritățile locale au resursele bugetare necesare și decid acest lucru prin hotărâri de consiliu, dar și creșele, centrele de zi și grădinițele. „Am dorit să extindem pentru cât mai mulți copii programul „Masă Caldă în școli”, fără a avea însă niciun fel de impact financiar asupra bugetului de stat sau a Ministerului Educației, fiind un program complementar la cel deja existent, astfel încât să se ofere o masă în creșele, centrele de zi, grădinițele și şcolile pentru care autoritățile locale au posibilitate financiară, dar nu au putut oferi acest lucru în lipsa cadrului legal”, mai explică Alin Chirilă.
Implementarea unui astfel de program ar fi un ajutor real, în contextul creșterii cu doar 12 lei a alocațiilor pentru copii, prin indexare cu rata inflației de anul trecut, adică 5,1%, față de peste 15% cât este inflația în acest moment. În contextul războiului de la graniță, situația financiară a românilor se agravează, iar posibilitatea de a oferi mese calde cât mai multor copii, dar și de a-i apropia astfel mai mult de mediul școlar, ar asigura atât sănătatea copiilor, cât și menținerea unei rate scăzute a abandonului școlar, într-o perioadă de criză.
Ceea ce nu înțeleg unii dintre decidenții politici care nu cunosc situația reală din România și nu au niciun pic de empatie, este faptul că ar putea beneficia de mese calde la școală și cei care nu au sală de mese sau cantină. Faptul că s-a preferat să se lase copiii fără mâncare sau cu sandviciuri în loc de mâncare gătită arată cât de rupți de realitate sunt factorii de decizie.
Asigurarea unei mese calde de calitate este esențială pentru reducerea îmbolnăvirilor din perioada copilăriei și prevenirea bolilor cronice la viitorul adult. Prin această inițiativă, autoritățile locale vor crește rata de incluziune educaţională a copiilor din comunitățile locale pe care le administrează.
Alin Chirilă, deputat