La reuniunea miniștrilor energiei din UE, convocați la Bruxelles, în 9 septembrie, se pregătesc măsuri radicale pentru temperarea prețurilor, deciziile așteptate urmând să fie anunțate de Ursula von der Leyen în 14 septembrie, în discursul anual privind starea Uniunii Europene. Guvernul României, după aprobarea Ordonanței pe energie, consideră că are „lecția făcută”, urmând a vedea cum se va plia sub „scutul energetic al UE”, tot mai permeabil la efectul de bumerang al sancțiunilor aplicate Rusiei, exploatat de propaganda Moscovei, ca parte a războiului hibrid.
În sfârșitul de săptămână care a trecut, experții Comisiei Europene și din țările UE au lucrat nonstop pentru a accelera planurile de acțiune pentru intervenții de urgență în sprijinul populației și al companiilor, lovite de criza energetică. Potrivit publicațiilor de la Bruxelles și a informațiilor din mai multe capitale europene, UE este pe cale să impună intervenții istorice pe piața energiei pentru a controla prețurile, inclusiv luând în considerare taxa pe veniturile excedentare ale companiilor energetice și plafonarea prețurilor la gaze.
PRAGA, CAPITALA UE, SUB PRESIUNEA STRĂZII
Cehia, care a intrat în rolul rotativ al președinției Consiliului European, a convocat ședința de urgență a Consiliului Energetic, format din miniștrii energiei și comisarul de resort al Comisiei Europene. Pentru a „încălzi” atmosfera reuniunii din această săptămână, în centrul Pragăi, 70 de mii de persoane au protestat sâmbătă față de nivelul facturilor, dar manifestația a avut și mesaje preluate sau inspirate din arsenalul Moscovei. Cu o zi înainte, vineri, o reuniune a miniștrilor de finanțe din G-7 avansa la Washington ideea plafonării prețurilor de import pentru petrolul rusesc. La Viena, reuniunea OPEC, derulată luni, nu a agreat intervențiile Occidentului în piața petrolului; pentru menținerea prețului la țiței, după trei luni de scădere, se are în vedere o reducere coordonată a producției celor 13 țări membre ale organizației țărilor exportatoare de petrol, corelată cu cele zece țări asociate, între care și Rusia. În fine, Franța și Germania au hotărât luni, în cadrul convorbirilor Macron-Scholz, să fie solidare pentru a trece hopul iernii. Această succesiune de evenimente și reuniuni în cascadă arată că lumea este în fierbere pentru a găsi o cale de ieșire sau măcar de temperare a prețurilor în prag de iarnă. De asemenea, apropierea alegerilor în Bulgaria și Italia măresc miza acestei crize cu puternice reverberații sociale și politice, în care apar zilnic noi „surprize”.
Barometrul sensibil care urcă prețurile
Luni s-au înregistrat noi recorduri de preț la gazele naturale, cu efect imediat pe prețurile energiei. Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream a agitat iar bursa de la Amsterdam, cu o creștere de 31% a prețului, până la 281 de euro/MWh. La fel, seismograful prețurilor a reacționat la perspectivele neclare ale revenirii Iranului în piața petrolului, după ce Statele Unite au declarat ca nesatisfăcătoare negocierile pe acordul nuclear. Starea precară tehnică a câtorva zeci de grupuri nucleare de la centralele din Franța, oprite din cauza problemelor de coroziune, perturbă și ea piața europeană a energiei. Iată cum o serie de factori tehnici, care se suprapun pe fondul derusificării programate a lanțului de aprovizionare cu resurse, influențează piața energiei, care „crapă”. Publicația Politico, bine conexată în mediile de decizie de la Bruxelles, a obținut un draft al documentului pregătit pentru reuniunea miniștrilor energiei. Evaluarea președinției cehe a Consiliului UE nu reprezintă o noutate: documentul avertizează că invazia Ucrainei de către Rusia, continuarea tăierii surselor de energie de către Moscova și recenta întrerupere a conductei NS „alimentează o creștere a inflației și au un impact grav asupra tuturor întreprinderilor și consumatorilor”.
Ce măsuri pot obține aprobarea majoritară?
Președinția cehă a întocmit o listă de propuneri ce urmează să fie analizate în Consiliul Energetic de vineri. Unele țări doresc limite la prețul de gaz din Rusia, numită eufemistic „jurisdicție specifică”. Limitarea ar fi aplicată după un mecanism similar cu măsurile de plafonare a țițeiului rusesc convenite de G7 săptămâna trecută. Principala propunere este însă decuplarea prețurilor la energia electrică de cele ale gazelor, care este privită diferit de multe țări, fiind apreciată ca o intervenție sensibilă în mecanismul pieței energiei din UE. Alte măsuri ar fi formarea de linii de credit pentru companiile care se confruntă cu prețurile mari și cerințele de garantare a contractelor de achiziție. Guvernele din Europa Centrală doresc ca UE să elibereze certificate suplimentare de emisii de gaze cu efect de seră, dacă prețul lor crește peste un anumit prag, cerere respinsă anterior la Bruxelles. Afacerile speculative cu certificatele verzi și costurile lor de tranzacționare au produs falimente în lanț în energetica pe cărbune în Europa de Est, inclusiv în România. Cei de la Politico anticipează că Ursula von der Leyen va ordona măsurile în două pachete - unul cu intervenții imediate și altul, cu reforme pe un termen mai lung. Cele care nu pot atinge consensul - cum este ideea spaniolă de implementare a subvenției pe gaze sau cerința central-europenilor pentru blocarea pieței certificatelor verzi - vor fi amânate. Președinția cehă dorește ca miniștrii energiei să aprobe în Consiliul Energetic de vineri un set cât mai consistent de propuneri , inclusiv limitarea prețului energiei electrice. Aceste propuneri vor fi înaintate Comisiei însărcinate să elaboreze o legislație pentru piața energiei, fără implicarea Parlamentului European. Acest mecanism legislativ se bazează pe articolul 122 din Tratatul privind funcționarea UE , care permite țărilor să convină asupra măsurilor de urgență, ocolind mecanismul de dezbatere mai îndelungat din PE.
OPEC REDUCE PRODUCȚIA, BARILUL CREȘTE CU 3 PROCENTE
Reuniunea de luni a OPEC a adus un duș rece după decizia cartelului de a reduce cu 100.000 de barili producția zilnică. Reducerea nu este semnificativă, dar piața a reacționat imediat, cu o creștere de 3 dolari a cotației barilului, care depășește iar 95 de dolari. OPEC nu vrea să susțină volatilitatea prețurilor, aducând fără să o declare un ajutor direct Rusiei. Plafonarea impusă de G-7 la vânzarea pe piața internațională a petrolului rusesc nu este clar cum va putea fi aplicată. Chiar cu o diminuare a exporturilor, Rusia a compensat veniturile prin prețurile mari. Efectul embargoului la petrolul rusesc nu a avut până acum efectul scontat: Rusia a încasat în perioada ianuarie-iulie 2022, din vânzările de petrol și gaze, 97 de miliarde de dolari, din care aproximativ 74 de miliarde de dolari din petrol. Ce nu a livrat spre Europa, a preluat China, devenită principalul client al Rusiei.
AXA PARIS-BERLIN S-A REACORDAT LA 19 GRADE
Francezii și nemții vor trece iarna cu termostatele fixate la 19 grade Celsius. Aceasta este doar una din măsurile anunțate după convorbirile Macron-Scholz, care au repus în funcțiune axa Paris-Berlin, centrând-o pe solidaritatea dintre cele două puteri economice din UE în aprovizionarea cu gaz și electricitate. Dacă până acum mesajele venite de la președintele francez și cancelarul german se refereau doar la efortul companiilor de reducere din consumurile de energie, acum apelul include și populația, invitată să reducă folosirea climatizării și să limiteze încălzirea în locuințe la 19 grade Celsius, dacă va fi nevoie. O altă măsură comună vizează suprataxarea companiilor energetice, prezentată diplomatic sub titulatura de „prelevare a beneficiilor induse”. În pachetul de măsuri care se va discuta la reuniunea miniștrilor energiei din 9 septembrie, este inclusă și suprataxarea, dar modalitatea de aplicare nu este unanim acceptată de cei 27. Macron și Scholz au fost pe aceeași undă în această problemă controversată, anunțând că vor aplica „prelevarea” la nivel național, chiar dacă nu se va lua o decizie comună în UE. Discuția asupra profiturilor excepționale se relansează, companiile din lanțul energetic devenind contributoare la finanțarea măsurilor antiinflaționiste.
Suprataxare este însă criticată de marile companii, cel mai puternic opozant fiind în Franța gigantul EDF, ale cărui profituri au fost deja „tăiate” de stat, care a obligat compania să asigure din centralele nucleare energia electrică la prețuri reglementate și plafonate pentru populație.
Pentru a face față lipsei de gaz din Rusia, Germania renunță la debranșarea programată a grupurilor nucleare, prelungind funcționarea a două centrale atomoelectrice. Macron a anunțat că se finalizează în următoarele săptămâni conexiunile gaziere necesare pentru a pompa gaz spre Germania. Reciproc, Franța are nevoie de import de energie în orele de vârf, asigurându-se acum că va primi și la iarnă acest suport. Cei doi lideri au fost de acord să susțină și achizițiile de gaz în comun ale UE pentru a reduce costurile. Macron a respins însă încă o dată proiectul spaniol de a construi noi conexiuni gaziere cu Peninsula Iberică, spunând că prioritate o au conexiunile de linii de energie electrică.