Consiliile judeţene îşi prezintă, în această perioadă, preţurile de referinţă în funcţie de care se vor calcula impozitele pe veniturile agricole şi din arendă în anul 2020. Aceste preţuri, centralizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), sunt maxime în Bucureşti şi duble în judeţele din Banat faţă de cele din Moldova la majoritatea produselor agricole - varză, cartofi, ceapă, fasole sau mere. Cotaţiile la cereale şi plante tehnice au scăzut uşor faţă de cele stabilite în anii trecuţi, arată datele din centralizatorul ANAF, analizate de Jurnalul
Harta preţurilor agricole urmează îndeaproape configuraţia puterii de cumpărare a populaţiei şi este invers proporţională cu structura capacităţilor locale de producţie. Astfel că minimele sunt întâlnite în regiunile cu venituri mici şi cu producţie locală mare, iar maximele se regăsesc în marile oraşe, unde veniturile sunt mai mari, însă producţia locală este mai slabă.
Iată câteva exemple de preţuri-bareme stabilite de către Consiliile judeţene pentru anul 2020:
** La cartofi, maximele - de 3-5 lei/kg - se regăsesc în Bucureşti, Arad, Braşov şi Timiş, iar minimele - sub 2 lei/kg - sunt întâlnite în Iaşi, Cluj şi Constanţa
** La varză, maximele - de 1,7-2 lei/kg - se regăsesc în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Timiş, iar minimele - sub 1,5 lei/kg - sunt în Cluj şi Iaşi
** La fasole boabe, maximele - de 8-10 lei/kg - se regăsesc în Bucureşti, Constanţa şi Timiş, iar minimele - sub 7 lei/kg - sunt în Iaşi, Cluj şi Braşov
** La ceapă, maximele - de 2,5-3 lei/kg - se regăsesc în Timiş, Bucureşti, Arad şi Constanţa, iar minimele - sub 2 lei/kg - sunt în Iaşi, Cluj şi Braşov
** La mere, maximele - de 2,5-5 lei/kg - se regăsesc în Bucureşti, Timiş, Constanţa şi Cluj iar minimele - sub 2 lei/kg - sunt în Iaşi, Braşov şi Constanţa.
În cazul cerealelor şi plantelor tehnice, ale căror „mercuriale” sunt prezentate per tonă, avem următoarele exemple:
** La gâu, maximele - de peste 600 de lei/tonă - se regăsesc în Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Teleorman şi Tulcea, iar minimele - sub 500 de lei/tona - sunt întâlnite în Olt, Sălaj, Timiş, Botoşani şi Buzău
** La porumb, maximele - de peste 600 de lei/tonă - se regăsesc în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Tulcea, iar minimele - sub 500 de lei/tonă - sunt în Botoşani, Buzău, Cluj, Dolj şi Sălaj
** La floarea-soarelui, maximele - de peste 1.300 de lei/tonă - se regăsesc în Constanţa, Ialomiţa, Dâmboviţa, Iaşi, Tulcea şi Teleorman, iar minimele - sub 1.200 de lei/tona - sunt în Brăila, Buzău, Timiş, Olt, Argeş şi Cluj
** La rapiţă, maximele - de peste 1.400 de lei/tonă - se regăsesc în Tulcea, Vaslui, Ialomiţa şi Bâmboviţa, iar minimele - sub 1.100 de lei/tonă - sunt în Argeş, Timiş, Buzău şi Brăila.
Scumpiri de top la alimente în 2019
Anul trecut, preţurile mondiale la alimente au crescut agresiv, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii cinci ani, ca urmare a majorării puternice a preţurilor la uleiurile vegetale, zahăr şi lactate, precum şi a relansării preţurilor la cereale, arată statisticile Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Indicatorul urmărit de FAO, „Food Price Index”, măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna decembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,5% comparativ cu luna noiembrie, până la 181,7 puncte - cea mai ridicată valoare de după luna decembrie 2014. Pe ansamblul anului trecut, indicele FAO a înregistrat o valoare medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decât în 2018 dar sub maximul istoric de 230 de puncte înregistrat pe ansamblul anului 2011.
Potrivit Codului Fiscal, în cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei a cotei impozabile se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole