În contextul în care asistența medicală primară este subfinanțată de ani, iar statul nu le-a decontat serviciile acordate pacienților pe ultimele luni din 2023, pe motiv că a rămas fără fonduri, reducerea cu încă 25% a alocării bugetare pentru acest an va contribui la colapsul acestui segment medical. Medicii de familie cer Guvernului, Parlamentului, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să ia urgent măsuri pentru rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă asistența medicală primară din România.
„Într-un sistem sanitar nefuncţional, care este cârpit pe ici pe colo cât să nu se risipească de tot, autorităţile au identificat segmentul de care se pot lipsi: medicina de familie. Drept urmare, au redus cu 25% alocarea bugetară pentru anul 2024 faţă de anul 2023”, a transmis, ieri, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF). Decizia luată de Guvern este greu de înțeles, spun medicii de familie, în condițiile în care ei sunt singurii care au acces la populația generală și care pot interveni rapid când sunt probleme de sănătate.
Mai exact, după cum cum rezultă din Legea nr. 421/2023 a bugetului de stat pe anul 2024, bugetul destinat asistenței medicale primare pe anul 2024 este de aproape 3,7 miliarde lei, diminuat față de anul trecut, când, conform Legii nr. 368/2022, la bugetul destinat asistenței medicale primare pe anul 2023 era prevăzută suma de circa 4, 8 miliarde lei.
Logica Executivului: taie de unde nu a fost de ajuns
Practic, deși bugetul pe 2023 a fost de 4,8 miliarde de lei, Uniunea Patronatelor Independente din Medicina de Familie și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie semnalează că serviciile medicale acordate în ultimele luni ale anului trecut au fost plătite cu întârziere sau sunt în continuare neachitate de către casele de asigurări de sănătate județene, „din cauza epuizării fondurilor alocate asistenței medicale primare”.
„În situația în care, chiar în condițiile unui buget mai mare alocat asistenței medicale primare în anul 2023, casele de asigurări de sănătate județene înregistrează restanțe în plata serviciilor medicale specifice (...), vă solicităm să prezentați care a fost raționamentul ce a stat la baza diminuării bugetului pentru asistența medicală primară și cum a fost fundamentată propunerea CNAS”, cer și Patronatele medicilor de familie din România, care sesizează, printr-o scrisoare adresată Parlamentului, Executivului și CNAS, problemele care vor veni la pachet cu diminuarea finanțării pentru medicii de familie.
Patronatele medicilor de familie din România cer să li se comunice de urgență „care este motivul acestor restanțe și al epuizării fondurilor alocate asistenței medicale primare și care sunt măsurile concrete adoptate pentru achitarea restanțelor și repararea prejudiciilor cauzate prin întârzierile la plată”.
„Centrele de Permanenţă funcţionează cu bani aduşi de acasă”
Medicii de familie atrag atenția că deficitul de personal în medicina de familie este deja major, iar diminuarea veniturilor cabinetelor prin decizia guvernanților va agrava și mai mult acest deficit.
„Centrele de Permanenţă funcţionează cu bani aduşi de acasă de colegii noştri, ei nefiind încă plătiţi pentru perioada octombrie-decembrie, iar suspendarea activităţii în aceste centre ar bloca Unităţile de Primiri Urgenţe”, iar cabinetele medicilor de familie au fost plătite pentru luna noiembrie cu doar 40%, semnalează și reprezentanții SNMF, subliniind că „este imperios necesar ca guvernanţii să adopte măsuri care să remedieze aceste situaţii şi nicidecum să reducă drastic finanţarea deja deficitară a acestui segment al sistemului de sănătate”.
În contextul în care România ocupă „cele mai ruşinoase locuri” când vine vorba despre starea de sănătate, mai spun medicii, „guvernanţii găsesc că este momentul să îngroape şi mai mult, dacă se putea, sistemul sanitar, prin scăderea finanţării medicinei de familie, prin îngroparea medicilor de familie în activităţi birocratice inutile, prin menţinerea unui sistem informatic nefuncţional”.
Guvernanţii, acuzați de „joc dublu”
Totodată, reprezentanţii medicilor de familie acuză guvernanţii de „joc dublu”. „În faţa autorităţilor internaţionale (care ştiu că prima verigă pentru salvarea sistemului şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei este medicina de familie), autorităţile române fac promisiuni şi îşi iau angajamente dar, în realitate, depun eforturi susţinute ca aceste angajamente să rămână doar pe hârtie şi să nu poată fi implementate. Birocraţia a rămas aceeaşi în medicina primară, deşi există mijloace identificate de reducere a acesteia, ceea ce ne face să ne întrebăm: de ce şi pentru ce se doreşte acest blocaj?”, arată SNMF.
„Dorim să vă atragem atenția încă o dată, la faptul că nerezolvarea problemelor mai sus menționate vă face răspunzători de prăbușirea sistemului medical pornind de la fundamentul lui, asistența medicală primară, cu efect negativ asupra pacienților”, subliniază Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.
„Dragi pacienţi, cereţi-vă drepturile, accesul nediscriminator la serviciile medicale, pentru că, încet, dar sigur, veţi rămâne singuri! Deja aproape un sfert dintre medicii de familie au peste 65 de ani, colegi care încă profesează şi se încăpăţânează să supravieţuiască, deşi nu ştim însă cât vor mai rezista, iar în locul lor nu vine nimeni în astfel de condiţii!”, avertizează și SNMF.
Contractele, în aer din februarie
O altă solicitare făcută de medicii de familie către autoritățile din domeniul sanitar este legată de lipsa de predictibilitate în privința contractelor pe care trebuie să le încheie cu statul.
Mai exact, toate contractele de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară încheiate în vara anului trecut au fost valabile până la 31 decembrie 2023 și abia în 4 ianuarie 2024 au fost transmise, de către casele județene de asigurări de sănătate, actele adiționale pentru prelungirea valabilității lor și doar pentru o singură lună. Adică, până la 31 ianuarie 2024.
CNAS a modificat, la finalul anului trecut, actul normativ care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, iar în referatul pentru aprobarea lui se arată că „noile valori de punct în asistența medicală primară și ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice, valabile pentru perioada februarie - decembrie 2024 se vor calcula în concordanță cu fondurile aprobate pentru aceste domenii de asistență medicală”.
Prin urmare, medicii nu știu până, în acest moment, dacă în anul 2024 activitatea de asistență medicală primară va mai putea fi susținută din fondurile alocate.
„Sarcina fiscală a crescut, cheltuielile cabinetelor de medicină de familie au crescut și ele exponențial, însă medicii de familie nu știu dacă pot susține din veniturile ce urmează a fi realizate toate cheltuielile cabinetelor, inclusiv cele către bugetul de stat și bugetele locale. Relația contractuală este grav afectată de lipsa de predictibilitate, de faptul că nu am fost consultați real și nu am participat la elaborarea strategiei pentru a asigura supraviețuirea medicinei de familie și funcționarea sistemului medical”, transmit Patronatele medicilor de familie din România. Acestea solicită autorităților să li se comunice cel mai târziu până la 15 ianuarie 2024 noile valori de punct în asistența medicală primară, valabile pentru perioada februarie-decembrie 2024.
"Peste 7.000 euro! Cu atât m-a furat statul român în anul 2023!”
O altă mare nemulțumire a doctorilor din asistența medicală primară este legată de serviciile medicale acordate pacienților, dar refuzate la plată de casa de asigurări de sănătate „în mod total netransparent”.
Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie în București, a făcut un calcul pentru anul 2023, iar suma este enormă: echivalentul a peste 7.000 de euro.
„Negru pe alb, cam cu atât m-a furat statul român în anul 2023! 36.000 lei. Peste 7.000 euro! Echivalentul a circa 100 de consultații în fiecare lună oferite gratuit tuturor pacienților care le solicită, cu promisiunea că vor fi plătite de casa de asigurări la final de lună sau la faimoasele regularizări trimestriale sau anuale. Promisiune încălcată permanent. Ba uneori mai dau și bani înapoi, când sumele sunt cu minus în loc să fie cu plus!”, scrie medicul pe pagina sa de Facebook, alături de un tabel cu diferențele, pentru fiecare lună din anul 2023, dintre serviciile medicale raportate și sumele decontate de CASMB.
Practic, în fiecare lună suma decontată a fost mai mică și a variat între 118 lei în luna mai și 10.073 de lei în luna decembrie, în plin sezon al virozelor și gripei, când pacienții au luat cu asalt cabinetele medicilor de familie și camerele de gardă ale spitalelor. Cele mai multe servicii refuzate la plată sunt din cauza frecventelor erori ale sistemului informatic al CNAS. Potrivit medicului, sunt erori „de tipul «CNP-ul nu e pe lista medicului» (ba e, dar e SIUI prost), «Serviciul nu a fost semnat cu cardul» (ba da, dar e CEAS gândit prost), «Se decontează o singură consultaţie cronic pe lună» (ok, dar să spună CNAS asta pacienţilor cu boli cronice care vin de mai multe ori într-o lună pentru bolile cronice) sau „de tipul «Servicii efectuate în afara programului de lucru», adică un alt fel de a spune «Ați consultat mai mult de 20 de persoane pe zi şi nu avem chef să vă plătim pentru tot ce munciți»”.