Jurnalul.ro Special (P) Punţi între mediul academic şi de afaceri, pentru soluții de rezolvare a crizelor actuale

(P) Punţi între mediul academic şi de afaceri, pentru soluții de rezolvare a crizelor actuale

de Diana Scarlat    |   

Pandemia şi şocurile financiare sunt analizate acum ca perioade și situații benefice pentru momentul actual, deoarece au ajutat firmele din domeniul financiar-bancar să-şi îmbunătățească foarte mult rezistența prin consolidarea pozițiilor lor de capital și lichiditate.

După această perioadă nefastă, cele mai multe ar trebui să devină capabile să facă faţă scenariilor de stres generate de perioada de recesiune prezisă. Specialiștii din domeniul economic anunță că pieţele financiare globale se vor confrunta cu condiții mai dure în anul 2023 într-un mediu marcat de încetinirea creșterii economice, creșterea prețurilor, creșterea neuniformă a ratelor dobânzilor și accentuarea tensiunilor politice internaționale. Noile provocări, în acest context, au fost dezbătute în cadrul Conferinţei Europene a Serviciilor Financiare (ECFS) 2023, la Brașov.

Ultimii trei ani au făcut posibilă, în primul rând, o accelerare, la nivel global, a digitalizării. Acesta este principalul avantaj pe care îl au astăzi firmele din mai multe domenii, în special cele din sectorul financiar-bancar. Concluzia analiștilor din acest domeniu este că, pe termen lung, industria va beneficia de avantajele aduse de aplicarea frecventă a tehnologiilor, de îmbunătăţirea acțiunilor de incluziune financiară și de extinderea nevoilor de economisire, în contextul îmbătrânirii populațiilor sau de preocuparea de investiţii în produse financiare sustenabile. 

Instituţiile solide din industria financiară vor reuşi să depăşească provocările anului 2023, datorită experienţei acumulate, a stabilităţii atinse, în ciuda necesităţii de a reduce cheltuielile - ca urmare a concurenţei generate de companiile fintech. 

Se preconizează că economia globală se va extinde într-un ritm lent, de aproximativ 1,6% în 2023, pe măsură ce condițiile financiare se înăspresc, iarna agravează politica regimului de la Beijing privind COVID și problemele cu gazele naturale ale Europei persistă. 

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare ECFS 2023 - „Reforme europene pentru sustenabilitate şi tranziția verde în sectorul financiar”, ediţia a VII-a, a fost organizată la Brașov, în sistem hibrid, în perioada 23-24 martie 2023, de Institutul de Studii Financiare (ISF) în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.). Scopul conferinței a fost să devină un forum de dezbateri cu privire la stabilitate financiară, educaţie financiară şi rezilienţă, scoruri ESG, precum şi aplicarea ultimelor noutăți legislative. Organizatorii evenimentului și-au dorit să adauge și o perspectivă economică și managerială a realităților din domeniul financiar, aducând la un loc profesioniști din domeniul finanțelor, teoreticieni și practicieni, deopotrivă.

 

Măsuri pentru adaptarea la realităţile actuale

 

Instituțiile financiare și mediul de afaceri caută soluţii pentru adaptarea la realităţile economice actuale. Cei mai buni economişti, profesori şi reprezentanţi ai mediului de afaceri s-au întâlnit în Braşov, la Conferinţa Europeană a Serviciilor Financiare, pentru a stabili care este cea mai bună cale pentru a trece de crizele actuale. 

„În cadrul conferinței au fost organizate mai multe paneluri. Un panel a fost pentru dezbateri, un panel - de educaţie financiară şi unul - de formare profesională, participanţii fiind în mare măsură reprezentanţi din mediul profesional din piaţa de capital, în general din pieţele financiare nebancare, dar şi patru paneluri academice unde sunt susţinute lucrări de cercetare ştiinţifică prezentate de către colective de autori, cadre didactice universitare, doctoranzi, din ţară şi din străinătate”, a explicat Marian Siminică, director executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF). 

Ultimii trei ani au adus o schimbare importantă și în legătură cu pregătirea profesională a specialiștilor din domeniul financiar-bancar. Ceea ce deja s-a aplicat în situația de criză din perioada pandemiei se va folosi în continuare, fiind un pas important înainte, în acest domeniu.

„Pregătirea profesională a căpătat, în ultimii ani, noi valenţe. Şi aici vorbim despre pregătirea profesională a distribuitorilor de asigurări, deci acelora care interacţionează în mod direct cu clienţii. Cu cât mai bine aceşti distribuitori sunt pregătiţi, din punct de vedere profesional, cu atât mai bine vor putea să ofere consultanţă consumatorilor şi tuturor clienţilor”, a explicat şi Alexandru Ciuncan, preşedintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR).

Foarte importantă este pregătirea profesională a studenților care vor lucra pe această piață, iar mediul de afaceri a creat deja mecanismele necesare pentru a prelua resursa umană formată în universități. „Încercăm, prin acest eveniment, să creăm o punte şi să pregătim mai bine viitorii specialişti din piaţă. Este foarte important pentru ei să aibă legătură cu mediul înainte de a începe să lucreze. Noi am creat şi o platformă de stagii în care punem în legătură companiile din piaţă cu universităţile pentru a oferi mai uşor stagii, internship-uri studenţilor. De asemenea, trebuie să vadă cum funcţionează o companie, să vadă cu ce provocări se confruntă în activitatea de zi cu zi pentru a-şi alege mai uşor un drum, pentru a-şi alege mai uşor o meserie sau un domeniu în care îşi doresc să lucreze”, a precizat Cătălin Câmpeanu, director adjunct al Institutului de Studii Financiare.

 

Noi concepte pentru gestionarea riscurilor

 

„Pentru prima dată în România, se referă la aşa-numita economie verde. Cum se modifică piaţa financiară, piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private în condiţiile tranziţiei la economia verde în Uniunea Europeană. UE şi Comisia Europeană caută soluţii la modul în care vor evolua pieţele financiare în vremea tranziţiei spre economia verde. Pentru România este o provocare în plus şi, după cum se întrevede, ţara noastră va răspunde ori cu întârziere, ori neadecvat”, a explicat academicianul Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică.

Academicianul a analizat situația României și potențialul țării noastre de a depăși cu bine crizele actuale și cele care se anunță pentru viitorul apropiat. „Economia românească, una dintre cele mai afectate de crizele actuale, se va angaja probabil într-un proces amplu de restructurare, amânat din cauza unei lungi perioade de tranziție - inclusiv prin fondurile primite prin PNRR. Una dintre corelațiile de bază care ar trebui luate în considerare, ca în teoria economică clasică, este între consum și investiții”, a explicat Albu. 

Rolul investițiilor bugetare va fi, din punctul său de vedere, decisiv în procesul de redresare, având în vedere deficitul de capital privat, atât intern, cât și străin, rezultat în urma crizelor. „De asemenea, sectorul public, supraextins în trecut, va fi probabil redimensionat conform standardelor UE. Pentru România, esențial pentru viitor ar trebui să fie reluarea procesului de convergență către media europeană, adică revenirea la o rată anuală de creștere a PIB potențial de aproximativ 5%, așa cum a fost cazul precriză, dar bineînțeles în condițiile unor rate ale inflației și dobânzilor mai reduse”, mai explică academicianul. 

 

Marea provocare a economiei verzi

 

O altă problemă dezbătută în contextul actual este nevoia de reducere a emisiilor de CO2 și eforturile făcute de toate țările pentru reducerea poluării. Specialiștii arată că măsurile din acest domeniu afectează investițiile, costurile pentru reducerea poluării fiind foarte mari, reflectate într-o creștere accelerată a prețurilor, pe termen scurt, mediu și lung. Soluțiile „verzi” sunt deja implementate ca parte integrantă a oricărui proiect de dezvoltare și de investiții, costurile fiind asumate. 

Prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, de la Academia de Studii Economice (ASE) București, a explicat acest fenomen și impactul investițiilor în măsurile verzi pentru economie, în viitor, din perspectiva raportării ESG (Environmental, Social, and Governance – Mediu, Societate și Guvernare). Specialistul a vorbit despre „Evaluarea performanței unei companii în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de guvernanță - componente-cheie ale sustenabilității și responsabilității corporative”, în contextul lipsei unei abordări standardizate și a unor criterii clare pentru evaluarea și compararea performanței ESG. Dacă analizăm provocările și oportunitățile, în noul context marcat de crize multiple, la care se adaugă nevoia de investiții în soluțiile „verzi”, pentru companii există acum nevoia de standardizare și armonizare a metodologiilor și raportării ESG Greenwashing, ceea ce va aduce investiții în tehnologii inovatoare. În același context, pentru agențiile guvernamentale, pe primul loc în lista de provocări și oportunități este rolul organismelor internaționale și al reglementărilor în promovarea standardelor ESG pentru reglementare și supraveghere sporită. Iar pentru investitori există acum mai ales oportunitatea de a dezvolta abordări inovatoare și adaptate la nevoile specifice ale investitorilor, ceea ce va facilita integrarea ESG în deciziile de investiții.

 

Noi programe, adaptate contextului

 

În acest context al crizelor multiple care deja au început sau continuă după perioada pandemiei și a războiului de la granițele României, este nevoie de o nouă viziune asupra calculelor financiare. „Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, împreună cu Institutul de Studii Financiare, lansează programul ESG Essentials pe plan local. Acesta este un program dezvoltat de Federaţia Analiştilor Financiari din Europa şi este recunoscut la nivel european. Este un program dezvoltat de practicieni din diverse ţări, ceea ce înseamnă că oferă o viziune internaţională asupra aspectelor de mediu, social şi guvernanţă, care sunt cunoscute în prezent sub acronimul ESG. Programul se adresează tuturor specialiştilor care activează în cadrul unei companii, de la relaţii cu investitorii până la analişti financiari şi management pentru a asigura o aliniere a cunoştinţelor pe parte de oportunităţi şi riscuri în ESG”, a explicat şi Daniela Ropotă, preşedinta Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari. 

 

Cum va fi economia postcriză, la nivel global

 

Viziunea pe termen mediu și lung este foarte importantă, după situațiile de criză, iar specialiștii caută cele mai bune soluții pentru redresare. „Este aproape sigur că, pentru a deveni sustenabilă, economia, la nivel național și global, va suferi schimbări profunde. Se presupune că economiștii, învinuiți în fazele incipiente ale crizei, vor fi chemați să contribuie la procesul de „restructurare”, atât la nivel macroeconomic, prin utilizarea unei analize mai rafinate a corelațiilor dintre variabilele macroeconomice - afectate serios de recesiuni -, cât și la nivelul gospodăriilor și al firmelor, prin furnizarea de soluții viabile pentru operarea într-un mediu economic încă incert pentru o suficient de lungă perioadă. Pentru a ieși din criză, în multe țări va exista o tendință de intervenție a statului în economie”, explică academicianul Lucian Liviu Albu.  

Susținerea acordată de stat este însă doar o soluție pe termen scurt, într-o situație de criză. Economia trebuie să funcționeze prin mecanisme proprii, pe termen mediu și lung. „Deși, într-o anumită măsură și pe termen scurt, aceasta poate fi o soluție salvatoare, totuși, conform teoriei economice, rolul său principal ar trebui să se păstreze doar pe latura socială și pe aceea a securității. Menținând reglementările stricte impuse de stat doar pentru asigurarea cadrului general s-ar putea evita tendința sa „firească” de a vicia piețele, sistemul concurențial și, în cele din urmă, chiar și sistemul democrației moderne. Deși există încă dezbateri intense cu privire la „statul optimal”, studiile de cercetare privind evaluarea dimensiunii acesteia se vor dovedi utile în perioada postcriză, mai arată specialistul.

 

Academicianul Lucian Liviu Albu a analizat posibila evoluție a statelor, din punct de vedere economic, în următoarea perioadă. „La nivel mondial, principalele schimbări vor fi generate de creșterea influenței economiilor foste emergente, precum China, India, Brazilia etc., în alianță cu expansiunea Rusiei în spațiul ex-sovietic. Probabil că mutațiile vor fi între marile blocuri economice, progresul regiunii asiatice fiind deja resimțit în comerțul global”, explică academicianul. Acesta arată că economia mondială este profund afectată de următorii factori: urmările pandemiei și criza sistemelor de sănătate; îmbătrânirea populației și criza demografică; războiul din Ucraina, dar și menținerea altor focare de război; tranziția energetică și schimbările climatice și deglobalizarea și extinderea așa-numitei economii verzi.

La nivel european, după procesul de redresare din țările grav afectate de criză, cu siguranță se va relua programul de convergență promovat în UE. Probabil, se va încerca corelarea diverselor politici și strategii, ca de exemplu cele monetare cu cele fiscale, în vederea stopării fenomenelor inflaționiste și a crizei dobânzilor.

Academicianul Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: mediu afaceri solutii
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri