La şoarecii care au sărit peste mese, cercetătorii au constatat că celulele au călătorit înapoi în măduva osoasă pentru a hiberna, iar producţia de celule noi în măduva osoasă a scăzut.
Celulele au supravieţuit mai mult timp ca urmare a rămânerii în măduva osoasă şi au îmbătrânit diferit faţă de monocitele care au rămas în sânge.
Cercetătorii au continuat să înfometeze şoarecii până la 24 de ore, iar apoi au reintrodus hrana, potrivit studiului publicat în revista Immunity.
Celulele care se ascundeau în măduva osoasă au revenit în sânge în câteva ore, ceea ce a dus la un nivel crescut de inflamaţie, potrivit Independent.
În loc să protejeze împotriva infecţiei, aceste monocite modificate au fost mai inflamatorii, făcând organismul mai puţin rezistent la combaterea infecţiilor, spun cercetătorii.
Autorul principal, Filip Swirski, director al Institutului de Cercetare Cardiovasculară de la Şcoala de Medicină Icahn de la Mount Sinai, din New York, a declarat: „Nu este o problemă: Există o conştientizare din ce în ce mai mare a faptului că postul este sănătos şi, într-adevăr, există numeroase dovezi privind beneficiile postului”.
„Studiul nostru oferă un cuvânt de precauţie, deoarece sugerează că ar putea exista şi un cost al postului care implică un risc pentru sănătate. Acesta este un studiu mecanicist care aprofundează o parte din biologia fundamentală relevantă pentru post. Studiul arată că există o conversaţie între sistemul nervos şi cel imunitar”.
Dr. Swirski a spus: „Deoarece aceste celule sunt atât de importante pentru alte boli, cum ar fi bolile de inimă sau cancerul, înţelegerea modului în care este controlată funcţia lor este critică".
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că anumite regiuni specifice din creier controlează răspunsul monocitelor în timpul postului.
Potrivit cercetătorilor, descoperirile au demonstrat că săritul peste mese provoacă un răspuns de stres în creier, potenţial ceea ce îi face pe oameni să fie "flămânzi" (senzaţie de foame şi furie).
Acest lucru declanşează instantaneu o migrare pe scară largă a acestor globule albe din sânge în măduva osoasă, iar apoi înapoi în fluxul sanguin la scurt timp după reintroducerea alimentelor.
Cercetătorii spun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege descoperirile lor.
(sursa: Mediafax)