Sergiu Florin Nicolaescu (13 aprilie 1930, Târgu Jiu - 3 ianuarie 2013, București) este de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 filme, plus 27 coproducții și peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130 milioane de spectatori din România). Cartea care apare miercuri, 13 iunie, cu Jurnalul, oferă răspunsuri şi amănunte la câteva întrebări: Cum a apărut personajul Comisarul Moldovan?, De ce nu s-a mai făcut filmul “Mihai Viteazul” la Hollywood, cu o distribuţie de excepţie?, Cum a fost cucerit regizorul de Dana, o femeie mai tânără cu 46 de ani ca el?
Nepotul unui comisar de poliţie
Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu într-o familie de aromâni. A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de regimul comunist în 1952 și condamnat la 15 ani închisoare la Făgăraș, devenind mai târziu, alături de celebrul și controversatul Comisar Alimănescu, unul dintre modelele pentru personajul Căpitanul Moldovan. Tot după mamă a fost, însă, și nepotul colonelului Nicolae Cambrea, avansat de Iosif Visarionovici Stalin la gradul de general, un apropiat al Anei Pauker, numit de NKVD în funcția de comandant al Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu”. La vârsta de cinci ani, părinții săi au părăsit orașul Târgu Jiu și s-au stabilit la Timișoara. A absolvit Universitatea Politehnica București ca inginer mecanic, iar după absolvire a lucrat inițial la Buftea, apoi la „filmări combinate” în cadrul Studioului cinematografic „Alexandru Sahia”, specializat în filme documentare și jurnale de actualități.
Ceaușescu n-a vrut-o pe Liz Taylor
Cel mai mare succes al lui Sergiu Nicolaescu - Mihai Viteazul - a avut geneză complicată și ciudată. Ar fi putut reprezenta debutul regizorului la Hollywwod și, probabil, punctul de cotitură al carierei lui artistice. Trădat de prieteni, însă, cineastul a rămas doar autorul unui controversat film istoric românesc.
Succesul fantastic de care s-a bucurat filmul Dacii, regizat de același Sergiu Nicolaescu, a atras atenţia studiourilor americane Columbia, care şi-au manifestat interesul de a se alătura părţii române în producerea filmului Mihai Viteazul: „Americanii au propus o distribuţie de vis pentru acest film, din care făceau parte: Orson Welles - în rolul Împăratului Rudolf, Laurence Harvey - Sultanul turc, Elisabeth Taylor şi Richard Burton - cuplul Maria Christina - Sigismund Báthory, iar Kirk Douglas şi Charlton Heston concurau pentru rolul lui Mihai Viteazul, însă după cum povesteşte regizorul, Nicolae Ceauşescu s-a opus.
„Americanii ofereau 4 milioane de dolari pentru producţia filmului. Cu aceşti bani, filmul ar fi fost de patru ori mai bogat. Eram constrâns de timp. În ultima zi, m-am dus la Comitetul Central, la Paul Niculescu-Mizil, care era secretar, am rămas în birou, iar el s-a dus la Ceauşescu să obţină aprobare. Mi-a zis că e în regulă. Trebuia să zbor cu avionul în ziua aceea. După ce am primit aprobarea, m-am urcat în avion. Avionul a plecat. Pe pistă, în timp ce se ridica de la sol, a apărut o maşină. Cineva a urcat în avion şi mi-a spus să cobor. Am fost dus la Comitetul Central şi acelaşi Niculescu-Mizil mi-a spus că nu se mai aprobă. Totul s-a spulberat când Ceauşescu a hotărât să fie făcut numai cu actori români. Despre această întâmplare, Titus Popovici mi-a povestit că Mircea Albulescu ar fi trimis o scrisoare să nu se facă filmul cu actori americani. În realitate, se pare că a fost însuşi Titus Popovici, pentru că s-a mai repetat povestea. El bănuia că, în momentul în care americanii iscălesc contractul, urmau să facă modificări şi aruncau în aer subiectul pe care el îl scrisese”, povestea într-un interviu regizorul Sergiu Nicolaescu.
Până la urmă, Amza Pellea și-a adjudecat rolul lui Mihai Viteazul în detrimentul lui Kirk Douglas. Interesant este că pentru rol a licitat și însuși Sergiu Nicolaescu. Dumitru Popescu scrie, în memoriile sale, că Sergiu Nicolaescu şi-a dorit rolul principal din filmul Mihai Viteazul. Şi că nemulţumit de alegerea lui Amza Pellea, ar fi ameninţat cu reclamaţii la Nicolae Ceauşescu însuşi…
I-a sedus nevasta lui Ion Ţiriac. Apoi a fost sedus de o adolescentă cu 46 de ani mai tânără
La începutul anilor ’60, în timpul facultății, Ion Țiriac s-a îndrăgostit lulea de Erika, una dintre colegele sale, sportivă şi ea, handbalistă la Ştiința. La scurt timp după ce între cei doi sportivi s-a înfiripat o frumoasă poveste de dragoste, Ion Țiriac a cerut-o de soție pe Erika Braedt, în 1963.
De origine săsoaică, Erika a fugit însă din România pe vremea comuniștilor, nu are copii și este profesoară de educație fizică într-o țară din Uniunea Europeană. Cea mai șocantă dezvăluire despre prima nevastă a miliardarului român a făcut-o Jean Maurer, fiul fostului demnitar comunist Ion Gheorghe Maurer. „Eu am avut o relație de prietenie cu Țiriac! Venea tot timpul la noi cu soţia sa. Erika Braedt, nevasta lui Țiriac, s-a combinat cu Sergiu Nicolaescu chiar la noi în casă, în timpul unor sărbători de iarnă, pare-mi-se în 1965. Sergiu, Țiriac şi soţia sa, Erika, erau invitaţii tatălui meu. Sergiu era un mare cuceritor, un curtenitor, un Don Juan, iar Erika se săturase de Țiriac, era nemulţumită de el. Au avut chiar atunci o aventură, iar după aceea Erika şi Țiriac au divorţat”.
Sergiu Nicolaescu a fost căsătorit de trei ori. Prima sotie a lui Sergiu Nicolaescu s-a numit Mariana Nicolaescu, însă cei doi au divorțat după numai câteva luni.
A doua soție a fost scenografa Gabriela Nicolaescu. Este artist plastic şi i-a stat alături cineastului în viaţa personală şi profesională. Era cu 21 de ani mai tânără decât regizorul. S-au căsătorit la trei ani după ce s-au cunoscut, au divorţat 10 ani mai târziu.
Între această căsătorie și ultima, cu Dana, au fost opt ani alături de actrița Ileana Popovici.
N-a fost dragoste la prima vedere între Dana Ionică şi Sergiu Nicolaescu, ci un plan foarte bine pus la punct al tinerei de a intra în viaţa celebrului regizor. Conform unui coleg de liceu al acesteia, Dana s-a îndrăgostit de viitorul ei soţ când avea 9 ani, iar în adolescenţă era deja hotărâtă să-i devină nevastă, în ciuda diferenţei uriaşe de vârstă: 46 de ani.
A început prin a-i decupa pozele din revista Cinema, pentru a-şi tapeta camera cu ele. Apoi, când a mai crescut, şi-a făcut un jurnal în care şi-a notat gândurile şi dorinţele cele mai fierbinţi şi a lipit toate portretele cu idolul său pe care le-a găsit.
În liceu, pasiunea a devenit atât de puternică, încât Dana şi-a fixat ca ţel în viaţă să se mărite cu marele regizor. Şi i-a împărtăşit acest lucru unui coleg. „Am fost în clasă cu Dana Ionică. Am terminat amândoi Liceul de matematică-fizică Măgurele. Ţin minte că spunea încă de atunci că se va căsători cu Sergiu Nicolaescu. Pentru ea era un idol, un erou. «Este bărbatul cu care mă voi mărita. Va fi soţul meu», susţinea ea atunci. Şi aşa a fost. M-am bucurat că şi-a împlinit visul”, a dezvăluit fostul coleg al de-acum văduvei lui Sergiu Nicolaescu.
Tot el a mărturisit că Dana, o elevă model, nu a avut ochi pentru vreun alt bărbat şi s-a păstrat fecioară pentru idolul ei: „Nu a avut nici un iubit în timpul liceului, şi-a păstrat virginitatea pentru Sergiu. Era o fată retrasă, discretă, de familie bună, foarte cultă, studioasă, genul care nu chiulea niciodată. Era comandant de detaşament şi învăţa cel mai bine din clasă. Citea mult, foarte multă literatură, şi avea o atitudine maiestuoasă, care impunea respect.”
La 16 ani, Dana a luat frâiele în mâini şi a trecut la „atac”. Cum şi-a cunoscut viitorul soţ? Cascadorul Paul Petrovici, omul de încredere al lui Sergiu Nicolaescu, a povestit în 2013, după moartea acestuia, că tânăra s-ar fi culcat pe covoraşul din faţa ușii regizorului: „Dana a dormit pe preşul lui, a plâns la uşă. Lui i s-a făcut milă, a băgat-o în casă, a lăsat-o să facă baie. Şi n-a mai avut cale de întoarcere”.
Cei doi au rămas împreună, iar în 2005 s-au căsătorit. „Pe Dana eu am crescut-o”, avea să declare mai târziu Sergiu Nicolaescu despre soţia lui, pe care a îndrumat-o către o carieră în cinematografie şi a ajutat-o să devină producător de filme.
Citiţi mai multe dezvăluri despre viaţa celui mai cunoscut regizor român din toate timpurile în cartea “Sergiu Nicolaescu - O poveste unică şi o succesiune de întâmplări ciudate”, care apare împreună cu Jurnalul de miercuri, 13 iunie, la preţul spcial de 14,9 lei.