De cele mai multe ori, cauza se află… în intestin. Dezechilibrul microbiotei — numit disbioză — devine o problemă tot mai frecventă, atrage atenția medicul nutriționist dr. Mihaela Bilic, într-o analiză în care explică de ce „trio-ul kefir – unt – banane verzi” poate face diferența.
Microbiota: armata invizibilă pentru imunitate, digestie și energie
Flora intestinală este formată din aproximativ 100.000 de miliarde de microorganisme, cântărește aproape 2 kilograme și influențează direct digestia, imunitatea, sistemul endocrin și chiar echilibrul emoțional.
Însă factori precum antibioticele, stresul, alimentația dezechilibrată sau infecțiile repetate pot destabiliza acest sistem complex. Disbioza se poate manifesta prin:
-
balonare, constipație sau diaree
-
oboseală inexplicabilă
-
infecții recidivante
-
probleme dermatologice
-
schimbări de apetit
Iar cheia refacerii echilibrului pornește de la alimentație.
Cele 3 „P-uri” esențiale pentru un intestin sănătos: Probiotice, Prebiotice și Postbiotice
1. PRObioticele – bacteriile bune care repopulează intestinul
Produsele fermentate sunt cea mai bună sursă de probiotice.
Dr. Bilic subliniază că kefirul este campion absolut, având:
-
20–40 specii de bacterii (față de doar 2–4 în iaurt)
-
7–50 miliarde de fermenți activi (față de 1–5 miliarde în iaurt)
Alte alimente probiotice recomandate:
-
murături, varză murată
-
kimchi
-
miso
-
kombucha
-
drojdie, bere, borș
De ce sunt importante?
Repară flora intestinală și refac coloniile bacteriene distruse de stres sau antibiotice.
2. PREbioticele – hrana bacteriilor bune
Prebioticele nu sunt digerate de organism, ci ajung în colon unde hrănesc bacteriile benefice.
Cele mai bune surse:
Amidon rezistent
Se găsește în:
-
cartofi, paste, orez… dar doar după ce s-au răcit
Aceste alimente devin mai puțin absorbabile, dar excelente pentru microbiotă.
Leguminoase
-
linte
-
fasole boabe
Conțin fibre solubile ce reduc colesterolul și stabilizează glicemia.
Pectine
-
mere, piersici, caise
-
căpșuni
-
dovlecel, morcov, cartof dulce
FOS – fructo-oligo-saharide
-
sparanghel
-
anghinare
-
ceapă, praz
-
banane verzi (necoapte)
Bananele verzi sunt un prebiotic excelent, deoarece amidonul lor nu este digerabil, dar hrănește flora intestinală.
3. POSTbioticele – acizii grași cu lanț scurt, creați în intestin
Aceștia apar după fermentarea prebioticelor și au un rol protector major.
Cel mai important este acidul butiric (butiratul), care:
-
întărește bariera intestinală
-
reduce permeabilitatea („intestinul permeabil”)
-
limitează trecerea toxinelor în sânge
Unde îl găsim natural?
-
untul
-
grăsimea din produsele lactate
-
laptele integral
Untul și lactatele, adesea demonizate nedrept, contribuie de fapt la sănătatea colonului.
Trio-ul salvator: kefir, unt și banane verzi
Potrivit dr. Bilic, combinația dintre:
-
kefir (probiotice)
-
banane verzi (prebiotice)
-
unt (postbiotice)
sprijină întreg procesul de regenerare a microbiotei — de la repopularea bacteriilor bune până la hrănirea lor și consolidarea barierei intestinale.
Într-o perioadă în care alimentația modernă, stresul și antibioticele ne pun digestia la încercare, întoarcerea la alimente simple și naturale poate repara mai mult decât credem. Echilibrul intestinal nu ține doar de „a nu avea probleme digestive”, ci de imunitate, energie, sănătate metabolică și chiar echilibrul emoțional.
Un intestin sănătos începe cu alegeri simple — uneori la fel de simple ca un pahar de kefir, o banană verde și o linguriță de unt.