Manifestanţii, răspunzând la apelul mai multor ONG-uri precum Liga drepturilor omului şi al unor sindicate, au cerut ridicarea imediată a stării de urgenţă instituită după atentatele din noiembrie 2015 care s-au soldat cu 130 de morţi la Paris şi renunţarea la proiectul de privare de cetăţenie a persoanelor condamnate pentru activităţi teroriste.
Aceste măsuri "ne afectează libertăţile în numele unei securităţi ipotetice", se precizează într-un comunicat. Ele au stat şi la baza demisiei de miercuri a ministrului justiţiei, Christiane Taubira, care a anunţat că este într-un "dezacord politic major" cu preşedintele Francois Hollande şi premierul Manuel Valls.
La Paris, mii de persoane au defilat între Piaţa Republicii şi cea a palatului regal. "Stare de urgenţă? Până când? La sfârşitul DAESH? În zece ani? Niciodată? Trebuie să-i punem capăt, mai ales că arsenalul nostru legislativ este deja arhisuficient", a declarat unul dintre manifestanţi.
O altă manifestantă a declarat că proiectul privind privarea de cetăţenie în cazul condamnaţilor pentru acte teroriste, este "o măsură rasistă care vrea să spună că unii sunt mai francezi decât alţii".
Măsura este inclusă într-un proiect de revizuire constituţională, care prevede şi înscrierea în Constituţie a stării de urgenţă, pentru a o reglementa pe aceasta pe plan juridic, potrivit executivului.