Guvernul este dedicat în această perioadă trup şi suflet finalizării Planului Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR), un program măreţ care va scoate România din mocirla economică graţie banilor pe care îi vom primi de la UE. Încă de anul trecut fostul premier Ludovic Orban trâmbiţa că Bruxelles-ul a pregătit un plic gras pentru ţara noastră, în care a înghesuit nu mai puţin de 30 de miliarde de euro. O mare victorie a noului Guvern PNL, dar pentru care trebuie să-i fim recunoscători şi preşedintelui Iohannis, după cum sugera prin declaraţiile sale liderul PNL. Această sumă imensă ne-a fost alocată, repeta ori de câte ori avea ocazia Orban, după ce preşedintele nostru a negociat la Bruxelles, la sânge, banii pentru ţara lui. O temă de campanie electorală intens speculată de liberali la sfârşitul anului trecut, dar care se dovedeşte doar o mare minciună marca PNL. Alocarea fondurilor pentru fiecare ţară a fost făcută pe baza unor criterii stricte, iar cele 30 de miliarde de euro sunt, de fapt, 14 miliarde, iar încă 14 ar mai putea fi împrumutate. Asta dacă vom avea destule proiecte care să îndeplinească şi criteriile de eligibilitate foarte stricte impuse. În plus, dacă adăugăm şi lentoarea românească, nici prea mult timp la dispoziţie nu avem, pentru că proiectele finanţate prin PNRR trebuie finalizate până în august 2026.
Prima tentativă de a testa cam cum stă treaba cu PNRR s-a soldat cu un eşec răsunător, cele câteva secvenţe din program trimise la Comisia Europeană fiind rapid respinse. După cum intuiau mulţi analişti chiar înainte ca Guvernul să trimită Comisiei cele câteva proiecte, cei de la Bruxelles au decis, după ce le-au analizat, să le returneze Bucureştiului cu ştampila „Respins”. Motivul era unul simplu. Planul nu prevedea nicio reformă substanțială în domeniile digital, schimbări climatice educație și echilibru macroeconomic, adică exact domeniile-cheie vizate de Comisia Europeană. Acum, Guvernul Cîţu anunţă că va trimite PNRR la Bruxelles până la sfârşitul lunii aprilie, dar nu este exclus să avem noi surprize, având în vedere că sunt impuse reguli şi condiţii foarte stricte pentru accesarea banilor. Refacerea planului trimis la Bruxelles de Ludovic Orban a început în forţă în mandatul premierului Cîţu. Prima mişcare, s-au majorat salariile celor care urmau să lucreze la el. La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene 30 de angajaţi beneficiază de o indemnizaţie brută de 5.300 lei pe lună, iar 10 salariaţi de la Secretariatul General al Guvernului primesc o indemnizaţie de circa 11.000 de lei pe lună.
Preşedintele Klaus Iohannis a realizat o performanţă fără precedent în cadrul unor negocieri extrem de dificile, reuşind să asigure României un suport financiar consistent, care va fi un motor de dezvoltare care să permită României să realizeze saltul în dezvoltare de care are nevoie şi să îşi ocupe locul în rândul naţiunilor dezvoltate ale Europei.
Ludovic Orban
Banii, alocaţi după criterii stricte
Acum să trecem la cele 30 miliarde de euro cu care se laudă PNL. În februarie, Comisia Europeană a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență din care aflăm că România va primi doar 14.248.020.000 euro, dintr-un total de 337.969.000.000 euro. Primirea celor 14 miliarde de euro este însă condiţionată de existenţa unor proiecte pe care analiza Comisiei Europene să le includă în categoria celor eligibile. În primul rând, proiectele propuse de fiecare stat trebuie să vizeze domeniile:
(a) tranziția verde;
(b) transformarea digitală;
(c) creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice;
(d) coeziune socială și teritorială;
(e) sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, având drept scop, printre altele, creșterea nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;
(f) politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.
Dacă la 31 decembrie 2026 nu am încheiat o investiție pentru care am primit bani, atunci va trebui să dăm banii înapoi. Nu doar că va trebui să finalizăm investiția din alte surse, dar va trebui să dăm banii înapoi.
Siegfried Mureșan, europarlamentar, coraportor pentru Mecanismul European de rezilienţă şi redresare
Împrumuturi pentru premianţi
Pe lângă suma alocată fiecărui stat, PNNR mai pune la dispoziţia acestora şi împrumuturi pentru cazurile în care valoarea proiectelor eligibile depăşeşte plafonul. Dobânzile vor fi extrem de atractive, de sub 0,5%. Astfel, regulamentul pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență stabileşte că un stat membru poate solicita sprijin sub formă de împrumut cu ocazia transmiterii unui plan de redresare și reziliență sau la o altă dată, până la 31 august 2023. În acest din urmă caz, cererea este însoțită de un plan revizuit de redresare și reziliență, care să includă jaloane și ținte suplimentare. Cuantumul maxim al sprijinului sub formă de împrumut acordat fiecărui stat membru nu depășește 6,8% din venit său naţional brut (VNB) pentru anul 2019 în prețuri curente, dar în circumstanţe excepţionale el poate fi majorat.
În cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite de regulamentul publicat de Comisia Europeană, statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară, prevede regulamentul publicat de Comisia Europeană.
Rolul lui Iohannis în negocieri, zero
În ceea ce priveşte rolul preşedintelui Klaus Iohannis în alocarea banilor pentru România, şi aici Regulamentul publicat de Comisia Europeană face lumină. Locatarul de la Cotroceni nu a avut niciun rol. Sumele sunt alocate după nişte formule care ţin cont de nişte criterii foarte stricte. Metodologia de calcul a contribuției financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru ține seama de următoarele elemente:
- populația;
- inversul PIB-ului pe cap de locuitor;
- rata medie a șomajului în ultimii cinci ani (2015-2019), comparativ cu media Uniunii;
- scăderea PIB-ului real în 2020 și scăderea cumulată a PIB-ului real în 2020 și 2021.
Pentru a evita concentrarea excesivă a resurselor, se va avea în vedere:
- inversul PIB-ului pe cap de locuitor este plafonat la maximum 150% din media Uniunii;
- abaterea ratei șomajului din statul membru respectiv față de media Uniunii este plafonată la maximum 150% din media Uniunii;
- pentru a ține seama de faptul că piețele forței de muncă din statele membre mai bogate (cu un venit naţional brut-VNB-pe cap de locuitor superior mediei Uniunii) sunt în general mai stabile, abaterea ratei șomajului din aceste țări față de media Uniunii este plafonată la maximum 75%.
Ce condiţii trebuie respectate
Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin vor trebui să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Planul respectiv va trebui să detalieze modul în care planul, prin proiectele propuse „reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru”. De asemenea, trebuie prevăzute măsuri pentru monitorizarea și implementarea proiectelor, inclusiv ținte și costuri estimate. Comisia Europeană mai impune statelor să prezinte o evaluare a impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă, a rezilienței economice, sociale și instituționale. Nu în ultimul rând, planul de redresare și reziliență va trebui să prezinte şi contribuția preconizată la asigurarea egalităţii de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, precum și un rezumat al procesului de consultare desfășurat cu părțile interesate relevante de la nivel național. Cu atât de multe condiţii pe care trebuie să le respecte Planul Naţional de Redresare și Reziliență pe care îl pregătesc marii specialiști ai Guvernului, nici nu e greu să anticipăm o catastrofă. Cele 14 miliarde de euro vor rămâne în mare parte neatinse.
Au fost strânse 1.700 de propuneri
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat că a centralizat peste 1.700 de propuneri de idei, reforme și investiții cu potențial de a fi finanțate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ajungând la o variantă aproape finală a acestui plan. Principalele domenii propuse pentru reforme şi investiţii prin PNRR sunt educația (11%), sănătatea (9%) şi transportul (cel puţin 28%). Potrivit lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, termenul-limită pentru trimiterea documentului la Bruxelles este 30 aprilie 2021, dar autorităţile române au început deja discuţiile informale cu Comisia. „Calendarul pe care îl avem acum pe masă este: mai-iunie - negocieri cu Comisia Europeană, iulie-august - discuţii cu Consiliul (European - n.r.)”, a spus ministrul într-o dezbatere pe marginea PNRR, precizând că niciun stat nu a trimis până în acest moment planul complet.
Cât va primi fiecare ţară prin PNRR (mld. euro)
Belgia 5,92
Bulgaria 6,26
Cehia 7,07
Danemarca 1,5
Germania 26,61
Estonia 0,97
Irlanda 0,98
Grecia 17,77
Spania 69,58
Franţa 39,37
Croaţia 6,29
Italia 68,89
Cipru 1
Letonia 1,96
Lituania 2,22
Luxemburg 0,09
Ungaria 7,17
Malta 0,31
Olanda 5,96
Austria 3,46
Polonia 23,85
Portugalia 13,91
România 14,24
Slovenia 1,77
Slovacia 6,32
Finlanda 2,08
Suedia 3,28
EU 27 337,96
Sursa: Comisia Europeană
Comisia Europeană aşteaptă de la statele UE programe de rezilienţă care să remodeleze economiile blocul comunitar