Începând din anul 2015, numărul de solicitări de protecție internațională în România a crescut, de la an la an, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, iar acest fenomen s-a accentuat în ultimii doi ani. După valul de imigranți afgani, din 2021, în contextul războiului din Ucraina, țara noastră s-a confruntat cu un aflux foarte mare de migranți ucraineni.
De 10 ori mai multe cereri în 2022, față de acum 7 ani
„Astfel, dacă în anul 2015, România a înregistrat 1.262 de cereri de protecție internațională, în anul 2022 au fost primite 12.368 de astfel de cereri”, iar 8.036 dintre solicitanți au și fost cazați, anul trecut, în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).
Pentru că mulți dorm pe stradă sau prin clădiri dezafectate înainte de a ajunge aici, reprezentanții MAI spun că este necesară luarea unor măsuri pentru limitarea contaminării spațiilor de cazare „cu diverse insecte” care pot pune în pericol atât sănătatea solicitanților de azil, cât și a lucrătorilor care își desfășoară activitatea la nivelul centrelor.
„Având în vedere fluxurile tot mai mari de solicitanți de azil care ajung simultan în centrele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, este imposibilă asigurarea igienei tuturor efectelor personale ale străinilor, inclusiv a bagajelor care au servit la transportul acestora, fiind necesară identificarea unei soluții care să permită inclusiv igienizarea altor efecte în care s-ar putea găsi insecte”, arată inițiatorii proiectului, precizând că este vorba în special despre insecte „din specia cimex lectularius”. Adică ploșnițele de pat!
8 camere frigorifice și câte un trening
Prin urmare, la finalul săptămânii trecute, MAI a pus în transparență decizională un proiect de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul Afacerilor Interne pentru completarea Ordinului ministrului Internelor 269/2007 privind asigurarea asistenței materiale pentru persoanele cazate în centrele din subordinea IGI, astfel încât în dotarea acestor centre să intre și opt camere frigorifice.
„Centrele vor fi dotate cu câte 1 cameră frigorifică la 200 de locuri de cazare, care vor fi utilizate pe perioadă nelimitată, până la scoaterea din funcțiune. Pentru centrele care au sub 200 de locuri, se alocă 1 cameră frigorifică”, se precizează în proiectul de act normativ.
Măsura va asigura „decontaminarea efectelor personale ale străinilor care urmează a fi cazați în centre, conducând astfel la reducerea nivelului de infestare cu insecte (în special din specia cimex lectularius) a spațiilor și, de asemenea, la limitarea reinfestării în situația în care fenomenul a fost eradicat”, justifică MAI măsura propusă.
Tot în scopul prevenirii infestării cu aceste insecte, Ordinul amintit mai sus va fi modificat astfel încât să fie posibilă achiziționarea de huse impermeabile pentru toate saltelele și pernele din aceste centre, precum și acordarea unui set complet de îmbrăcăminte/persoană.
Acesta va fi format din chilot, maiou, tricou cu mânecă scurtă, pantaloni scurți pentru perioada de vară, bluză cu mânecă lungă, trening și șosete, iar „pentru copii de până la 2 ani este format din body și căciulă, pantaloni scurți, pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă, bluză cu mânecă scurtă și șosete”.
Sumele necesare implementării acestor măsuri vor fi asigurate de la bugetul de stat, din fonduri externe rambursabile/nerambursabile, precum și din alte surse legal constituite, se mai arată în document.
În prezent, cele șase centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil dispun de o capacitate de cazare, în regim deschis, de 1.100 de locuri, care poate fi extinsă până la 1.362 și de 166 de locuri în spații închise special amenajate, conform datelor MAI.
Greu de exterminat
Chiar și atunci când se fac periodic dezinsecții în aceste spații, „fenomenul nu poate fi stopat, având în vedere fluxul continuu de persoane, aspect care conduce la existența unui risc permanent de infestare”, potrivit reprezentanților Ministerului de Interne. Prin urmare, ploșnițele trebuie exterminate înainte ca acești paraziți să pătrundă în spațiile de cazare colectivă.
O metodă eficientă este congelarea tuturor bunurilor personale și a bagajelor solicitanților de azil, înainte ca acestea să fie introduse în spațiile de cazare. „Potrivit unor studii realizate la nivel european în domeniul gestionării insectelor, se recomandă ca bunurile personale să fie expuse la o temperatură de minim -17º C, pentru o perioadă variabilă în funcție de densitatea materialelor (o perioadă de 10 ore pentru a reduce temperatura a unei cantități de 2,5 kg de bunuri, uscate, împachetate, perioada de expunere la temperatura scăzută putând fi extinsă până la 48 ore pentru lucruri cu dimensiuni și densitate mai mare).
În cazul persoanelor cu leziuni la nivelul pielii, prin intermediul ploșnițelor, se poate transmite infecția cu stafilococ meticilino-rezistent, mai spun autorii proiectului, iar anemia poate reprezenta o complicație în situațiile în care persoana este expusă la un număr mare de înțepături pentru o perioadă lungă.
Peste 8.000 de persoane au solicitat și au beneficiat de cazare, în anul 2022, în cele șase centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, potrivit reprezentanților MAI.