O modificare legislativă propusă de Ministerul Culturii, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, ridică multe semne de întrebare, pentru că modul în care se schimbă condițiile de ocupare a posturilor de director în instituțiile publice din acest domeniu nu fac altceva decât să transfere actualii șefi numiți politic în funcții ocupate prin concurs. Una dintre condițiile de bază pentru participarea la concurs pe funcția de director este să fi fost deja într-o funcție similară. Cum actualii directori sunt cei numiți politic, prin modificarea legii nu se face decât permanentizarea lor în funcțiile de conducere cu dedicație și cel mult o „rotație a cadrelor”. Mai mult, orice „client” al partidelor de la guvernare poate fi numit într-o funcție de director, ca după două săptămâni să-și poată depune dosarul de candidat pe altă funcție de director, îndeplinind condițiile prevăzute de lege.
Furtul tezaurului dacic din muzeul olandez a deschis noi oportunități pentru clientela politică, fiind un bun pretext pentru inițierea de către Ministerul Culturii a unui proiect de modificare a legislației, pentru „înăsprirea” condițiilor de ocupare a posturilor de director. Ca și cum problema ar fi fost provocată de incompetența managerilor de muzee, Ministerul vine cu noi reguli, pregătind o OUG pentru modificarea actualelor condiții de participare la concursurile pentru funcția de manager al unei instituții publice de cultură, în vigoare din 2008.
Inițiativa pare benefică, la prima vedere, fiind prezentată ca o necesitate pentru garantarea unui management de bună calitate, exercitat de directori care își câștigă posturile prin concurs. Doar că, la o analiză mai atentă a textului de act normativ se poate observa cum s-au folosit aceleași elemente specifice contractelor „cu dedicație” pentru oamenii „de casă”.
Condiția ca fiecare candidat să fi ocupat anterior o funcție similară arată clar că posturile scoase la concurs pentru ocuparea funcțiilor de director se adresează doar actualilor directori... numiți politic.
Portița pentru „oamenii de casă”
Proiectul de modificare legislativă este prezentat cu accentuarea laturii ce pare a încuraja intrarea în sistem a unor profesioniști: teoretic, vor putea concura pentru ocuparea funcțiilor de manageri ai instituțiilor publice de cultură absolvenții de licență în domeniul de activitate, la care se adaugă absolvenții de Drept sau de studii economice, în plus față de prevederile actuale ale legii care se referă doar la absolvenții din domeniile legate de activitatea instituției respective.
Candidații trebuie să îndeplinească și alte condiții, cumulativ: să aibă experiență profesională în domeniul studiilor absolvite, stabilită prin anunțul public de concurs, dar și experiență managerială, necesară ocupării funcției, fără o clarificare exactă a perioadei minime. Exact aici este elementul-cheie al modificării legislative, pentru că experiența managerială pe un post similar se poate dobândi prin numire politică, pe o perioadă foarte scurtă, astfel încât persoana să îndeplinească cerințele, la depunerea dosarului pentru alt post de director.
Pare a fi o omisiune faptul că nu se precizează pe ce durată ar trebui să fi ocupat o astfel de funcție un candidat, însă cei care sunt obișnuiți cu regulile din instituțiile statului știu că atunci când nu se specifică perioada, de fapt se lasă o portiță pentru pătrunderea în sistem a celor care nu au fost într-o astfel de funcție, dar care pot deveni beneficiarii legii, printr-o numire pe funcție, de scurtă durată, în baza căreia să-și poată depune imediat dosarul.
De exemplu, un candidat care îndeplinește toate celelalte condiții pentru a concura pe un post de director de muzeu poate fi numit politic într-o funcție de conducere la o casă de cultură sau la o bibliotecă dintr-o comună oarecare, iar după o săptămână e deja eligibil pentru a concura pe postul pe care îl vizează, având „experiența” cerută de lege.
Condiții specifice licitațiilor măsluite
Astfel de artificii au mai fost folosite în instituții, exact pentru permanentizarea pe posturile de conducere a oamenilor numiți politic în funcții, astfel încât să rămână la conducerea instituțiilor și după ce guvernul care i-a propulsat în posturi cheie se schimbă.
Câștigând posturile prin concurs, devin imposibil de înlăturat și chiar dacă se decide înlocuirea lor, dau statul în judecată și câștigă de fiecare dată, revenind pe post și recuperându-și inclusiv salariile din perioada în care nu au lucrat. Este deja „modus operandi” în instituții și de circa 15 ani s-a ajuns, în acest fel, la dublarea sau chiar triplarea posturilor de conducere, plătite din bani publici.
Mai este introdusă și obligația absolvirii unui curs de management cultural de cel puțin trei luni, un program de masterat sau un curs postuniversitar acreditat, care se pot obține foarte ușor. Pentru a părea și mai drastic, proiectul de OUG vine cu noi condiții privind integritatea și aptitudinile medicale ale candidaților. Se introduce și verificarea medicală și psihologică obligatorie, înainte de numire.
Dacă pierzi tezaurul, revii peste 3 ani
Nu sunt eligibile persoanele care au fost condamnate pentru fapte de corupție, fals sau infracțiuni grave. Acestea nu vor putea ocupa funcția de manager decât dacă au beneficiat de reabilitare. Cu alte cuvinte, pot fi directori și cei care au fost condamnați pentru fapte grave, dar după un număr de ani de la comiterea faptelor sunt considerați reabilitați. Această reabilitare prevăzută de legislația penală nu garantează faptul că respectivele persoane n-ar putea să recidiveze...
Pe același principiu, nu sunt eligibili cei care au fost concediați sau demiși în ultimii trei ani dintr-un post de management pentru motive imputabile. Cu alte cuvinte, directorul Muzeului de Istorie demis pentru că a „pierdut” tezaurul dacic - cel pentru care pare a fi făcută actuala modificare alegii - se poate întoarce în funcția de director peste 3 ani și poate face exact ce a făcut și înainte.
Proiectul de OUG mai interzice ocuparea posturilor de către fostele cadre sau colaboratori ai Securității. Modificările legislative prevăd și o etapă eliminatorie în concurs, în care sunt respinse din start dosarele care nu îndeplinesc condițiile impuse.
Ordonanța ar introduce și noi criterii de evaluare a proiectelor de management, iar noii directori vor fi obligați să urmeze cursuri de atestare profesională în termen de șase luni de la numire, termenul reducându-se la jumătate față de cel actual.