Astfel, România a urmat modelul Ungariei, care s-a finanţat miercuri cu bonduri de 4,25 de miliarde de dolari, lansând o ofertă de trei tranşe în încercarea de a-şi consolida bugetul la începutul acestui an. Finanţele au ieşit în piaţă cu scadenţe de 5, 10 şi 30 de ani, potrivit Bloomberg.
De asemenea, România s-a oferit să răscumpere anticipat obligaţiunile sale în dolari cu scadenţă în august anul acesta şi în ianuarie 2024.
Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, a spus pentru Bloomberg că emisiunile de finanţare nu ar trebui să pună presiune pe investitorii locali şi că România va continua să se bazeze pe împrumuturi externe pentru o mare parte din fonduri. Marţi, randamentul obligaţiunilor la 10 ani denominate în lei a scăzut cu 15 puncte de bază, la 8,23%.
România şi Ungaria au vrut să profite de raliul pe obligaţiuni de la începutul acestui an, determinat de semnalele că inflaţia globală a început să încetinească. Oportunitatea este însă pe cale să dispară, după ce banca centrală americană a avertizat în ultima şedinţă despre relaxarea „nejustificată” a politicilor financiare.
Anul trecut, statul s-a împrumutat cu circa 8,6 miliarde de euro de pe pieţele externe. Anul acesta, Nanu spune că statul plănuieşte să împrumute internaţional până la 8,5 miliarde de euro, reducând finanţarea internă netă cu circa 13 miliarde de lei.
„Planul nostru pentru acest an este să nu punem prea multă presiune intern, astfel că ne vom uita la euro, dolari şi chiar obligaţiuni de tip Samurai”, a spus Ştefan Nanu.
De asemenea, Nanu a adăugat că în a doua parte a anului, după ce legislaţia va fi completă, statul român ar putea veni şi cu emisiuni de obligaţiuni verzi.
(sursa: Mediafax)